Juventus in semifinalele Ligii: istoria isi imbratiseaza din nou cavalerii!

Suntem in sfarsit in semifinalele Champions League! Un om intelept a dat nastere demult unei maxime a pragmatismului suprem : “scopul scuza mijloacele”! Am adauga noi ca acest intelept era fara indoiala si un iubitor de fotbal Italian. Oricare ar fi numele sau, il citam astazi cu mai multa convingere ca oricand. Pentru ca inainte de orice ne-am dorit sa atingem acest obiectiv. Odata atins el confera acea liniste si siguranta de sine specifica demararii marilor proiecte. Suntem in semifinala si ne putem opri aici cu o fantastica experienta pentru la anul, sau putem continua visul purtati de valul entuziasmului nemarginit. De aici, domnii mei, avem numai de castigat! A participa nu este cel mai important lucru, asa cum patetic declama cei pururi invinsi, deci nu asta ar trebui sa incante suporterul juventin. A evolua intr-o semifinala insa e mult mai mult decat o simpla participare, este o garantie a valorii, spiritului corect si evolutiei in directia potrivita. La Monaco am vazut o mostra a fotbalului “la  rezultat”, o dovada ca presiunea obiec tivului apasa enorm. Conducerea are nevoie de forta financiara, iar banii vin si din Uefa Champions League. Atata Allegri cat si jucatorii au fost permanent constienti de obligativitatea depasirii sferturilor si au actionat in consecinta. Am vazut pe alocuri o comedie a erorilor, o lipsa de concentrare si suflu din care a rezultat multa incrancenare si lupta fizica. In aceste conditii era firesc ca spectacolul si creativitatea sa fie deliberat sacrificate pe altarul visului suprem. Fara prea multa glorie poate, fara “spectacolul de circ” amintit de Allegri, fara reluari de generic sau executii  acrobatice (exceptie face doar fantastica lovitura libera a lui Pirlo). Cel mai important lucru ramane faptul ca am actionat asemeni unui conglomerat indestructibil, forta motrice primara a fotbalului peninsular din cele mai vechi timpuri. Daca unul dintre bianconeri a gresit a fost permanent pregatit un altul sa intervina. Evra l-a acoperit pe Buffon, Buffon pe Chiellini, Vidal pe Tevez, Bonucci pe Pirlo si evident…Barzagli pe toata lumea! Asta inseamna echipa si in fotbal se castiga in primul rand prin unitate. Felicitari tuturor, chiar si celor care au dezamagit poate, pentru ca fiecare si-a adus aportul la cea mai mare performanta din ultimul deceniu!

Ceea ce urmeaza sunt 10 motive pentru care suporterul juventin trebuie sa priveasca mandru aceasta calificare si sa se elibereze total de tentatia negativismului si din incrancenarea atacurilor mizere venite dupa acest succes:

1. Pentru ca doar noi am sustinut o echipa de legenda coborata infam in Serie B, am indurat nedreptatea de a vedea campioni mondiali evoluand pe stadioane de provincie si am metamorfozat dragostea pentru culori intr-o pasiune extrema nemuritoare. Cati ar fi ramas alaturi de echipa lor in locul nostru?
2. Pentru ca nimeni nu ne-a plans atunci cand am jucat fantastic si am pierdut o finala cu un gol din offside la unica oportunitate a adversarului net inferior. A ramas doar trofeul in vitrina “galactica” si ipocrizia palmaresului falsat. Nimeni nu a ridicat ode de slava atunci pentru fotbalul ofensiv al lui Juventus la fel cum nimeni nu ar trebui sa comenteze astazi prestatia solida strict defensiva.
3. Pentru ca in fotbal exista doua momente tactice ale jocului, nu doar unul singur. Se poate castiga marcand un gol mai mult decat adversarul la fel cum se poate invinge neprimind gol. O victorie este o victorie, domnii mei, sa lasam “moralismul ofensiv” deoparte.
4. Pentru ca eram simpatici si agreabili doar atunci cand primeam 55 de goluri pe sezon si terminam pe locul 7. Atacurile si ura nedisimulata sunt semne de teama si frustrare, suntem clar din nou in top!
5. Pentru ca Europa are nevoie de o echipa cu 7 finale de Champions League la activ. Istoria da o ierarhie clara, iar prezentul nu face decat sa intareasca garantiile trecutului. Sau poate PSG sau City sunt mai meritorii?
6. Pentru ca italienii nu au fost niciodata iubiti. Ai cei mai tehnici mijlocasi si tot nu e de ajuns, ai cei mai prolifici atacanti si tot nu este de ajuns, ai cei mai multi bani si tot nu este de ajuns! Pentru ca cei mai buni fundasi i-au avut intotdeauna italienii si impotriva lor ai putea sa pierzi oricand. A evolua impotriva superlativului italian este o perspectiva horifica pentru orice adversar. Organizarea poate bate tehnica si talentul pur, iar asta nu place criticilor de ocazie.
7. Pentru ca niciodata nu se vorbeste de favorurile colosale primite de altii din partea fluierasilor, dar se analizeaza meschin cativa centimetrii la o faza de penalty. Sa presupunem ca nu era 11m! Daca s-ar fi acordat insa lovitura libera din marginea careului (Pirlo pe teren) si cartonas rosu la Carvalho cine avea de castigat oare? Monaco?
8. Pentru ca am fost obligati sa jucam meci decisiv de calificare pe un teren impropriu chiar si pentru agricultura. Unde erau atunci domnii politruci ai corectitudinii? S-a consemnat doar “surpriza de la Istanbul” si s-a lasat linistea peste mintile “obosite de analiza”.
9. Pentru ca “norocul” nu este o explicatie plauzibila atunci cand Pirlo nimereste bara in plin sau Vidal rateaza de putin vinclul la o faza colectiva de mare spectacol. Norocul si ghinionul sunt variabile distorsionate permanent de viziunea si interesul privitorului. Daca dupa 5 finale pierdute Juventus este o echipa norocoasa…cedam aceasta onoare altora! Poate chiar echipelor dumneavoastra, “domnilor specialisti”.
10. Pentru ca noi respectam regulile si nu incercam permanent sa ocolim fair-playul financiar. Nu declaram sume false, nu primim imprumuturi nemasurate si reesalonate infinit de la stat sau banci, nu ascultam telefoane pentru a distruge adversarii in afara terenului, nu trucam “moviola” in cel mai abject mod posibil si nu incercam sa ne impunem decat pe teren, prin mijloacele noastre. Si mai lasati-ne cu Moggi, o astfel de eminenta fotbalistica v-ati fi dorit cu totii! Nevinovati in fata legii, nevinovati in fata fotbalului! 33 and still counting!

Bucurati-va de Juventus, bucurati-va de fotbal italian in cea mai pura forma! Viitorul suna bine si trasa ascendenta trebuie sa reprezinte o constanta in urmatorii ani. Cerebrali, cumpatati, inspirati si motivati, SA RAMANEM JUVENTINI PANA LA CAPAT!

La final voi cita un mare frate bianconero: “TRAIM VREMURI BUNE”!

FORZA JUVENTUS!