Articole

Juventus infrunta istoria inca o data

Anul este 69 î.e.n. Locul? Tigranocerta, noua capitala imperiala a Armeniei, regat puternic aflat in conflict cu RomaLucius Licinius Lucullus este generalul roman ce conduce ostilitatile, un aristocrat optimat de cel mai inalt rang, indraznet si iscusit lider militar. Impotriva sa, in apararea orasului asediat, se revarsa  armata de 3-4 ori mai numeroasa a lui Tigranes, regele Armeniei. Legionarii sunt ingrijorati si tematori. Se confrunta acum cu 2 forte simultan si sunt masiv depasiti numeric. Unul dintre ofiterii de rang inalt il sfatuieste pe Lucullus sa abandoneze lupta, invocand mai ales “data fatidica”, cu negative rezonante istorice. 6 Octombrie! Cu 36 de ani inainte doua armate romane fusesera distruse de o invazie a cimbrilor si teutonilor. Una dintre cele mai mari dezastre militare din istoria Romei. Superstitia a devenit traditie, iar armatele romane refuzau sa lupte in preajma acestei date. Situatia era una critica. In acest moment geniul simplu si direct al lui Lucullus a fost transpus printr-o replica legendara:

“- Nu va faceti griji, dupa aceasta batalie toti romanii VOR DORI sa lupte pe 6 Octombrie”!

Ce legatura are acest fragment de istorie cu finala Champions League? Singura slabiciune aparenta a marii Juventus este tocmai acesta. Teama irationala si nejustificata de finale, superstitia, fatalitatea. “Finalele le pierdem mereu”, “blestemul nostru sunt finalele”, “suntem o Benfica in varianta italiana” si exemplele pot continua. Da, am pierdut cele mai multe finale de Champions League . Dar dincolo de erori personale, de nesansa unei mingi care loveste transversala cativa centimetri mai sus si nu ricoseaza in poarta, de un gol din offside nesemnalizat, se afla intotdeauna ratiuni diverse. Un Scudetto sarbatorit prea intens, o problema de concentrare a grupului, un Nedved in minus sau un Chiellini, o obsesie a trofeului, element de consum al energiilor vitale. Cate din aceste elemente exista astazi in tabara piemonteza? Ei bine…NICIUNUL! Cu exceptia ultimului.

     Juventus castiga a sasea oara consecutiv Serie A, realizand si a treilea event, record unic in istorie. In trecut Juventus realiza recorduri de puncte, astazi de trofee. Un pas decisiv catre hegemonia absoluta, s-ar putea spune. Prin urmare euforia reusitei este inlocuita de o cerebrala  satisfactie a obiectivului indeplinit si cam atat. Este o normalitate, o datorie si o garantie a valorii, a investitiilor. Nimic stelar,  nimic neasteptat. Echipa s-a putut odihni si concentra exclusiv pe confruntarea de la Cardiff inca dupa victoria pe teren propriu in compania lui Crotone, moment ce a consfintit un nou Scudetto. Scudetto programat, stabilit, executat! La fel Coppa Italia. A existat perioada de pauza, de recuperare a energiilor mentale. Jucatorii sunt pregatiti fizic, tactic, psihic. Exista acea imbinare de prospetime, forta, experienta si fantezie. Niciun minus aici.

Apoi lotul este complet. Scoatem din context situatia tinerilor Rugani si Pjaca, jucatori valorosi, dar nu titulari ai posturilor in discutie. Unsprezecele de start al lui Allegri este intact, compact si isi cunoaste capacitatea de lupta, coeziune si improvizatie. Fizic suntem superiori, iar prezenta unor Mandzukic, Bonucci, Buffon sau Chiellini ca repere de intensitate este esentiala. Ajuta foarte mult si prezenta unui Higuain, crescut in vestiarul merengues, un Khedira cu trecut similar, alaturi de Alves, un veteran al duelurilor din El Clasico de cealalta parte a baricadei. Niciun dram de timiditate sau ezitare, nicio incertitudine sau retinere. Trofeul este pus in joc, iar Juventus are oamenii potriviti pentru a-l ridica. Pentru Mandzukic, Khedira sau Alves nu ar fi nici macar o premiera.

Laitmotivul cu “Juventus lipsita de mentalitate europeana” este spulberat de Allegri cu a doua finala in 3 ani. Suna deja la fel de plictisitor precum un hit banal de la radio reluat enervant de ciclic. Nimic mai fals, nimic mai contrazis de realitate. Echipa este obisnuita cu miza, practica un fotbal inteligent si pragmatic, e constienta de propriile mijloace si de punctele forte ale adversarului. Personalitatea lui Max Allegri domina vestiarul profesionist si detasat, fara inversunarea si tirania unor alte tipologii de lideri. Conflictul neasteptat cu Bonucci s-a stins demult si telul comun nu poate decat solidifica “marea familie bianconera”. Antrenorul descris de Evra cu acel faimos deja “va fi un meci amical cu Borussia” nu poate decat gestiona impecabil situatia. Pentru Allegri TENSIUNEA este doar un termen aplicat abstract unor situatii limita ce aveau o solutionare lucida inca din faza lor incipienta. Omul solutiilor nu se va pierde in paienjenisul ipotezelor, el are deja formulata TEORIA. Si o foloseste cu acel aer sarmant al firescului. Nimic mai pozitiv de-atat!

Prin opozitie cu Zidane, Allegri este un truditor autodidact, o inventie a propriei minti si vointe, un exemplu al “evolutiei de la baza piramidei”. Nu a primit nimic datorita numelui, nu a beneficiat de favoruri sau scurtaturi. Nu a avut rezonanta franco-algerianului si nici mostenirea sa fabuloasa. Ambii sunt gestionari inteligenti de vestiar, ambii cunosc foarte bine mediul in care lucreaza. Doar unul insa poate schimba 3 module pe meci si rezerva permanent o surpriza tactica neasteptata. Doar unul se adapteaza din mers si dezvaluie acel simt machiavelic al reorientarii spontane. Intr-un meci unic acest detaliu e ESENTIAL. Prin urmare niciun minus pe banca, ba chiar un plus substantial.

Da, albii au jucatori capabili sa decida un meci cu o executie. La fel se poate spune despre Dybala, Cuadrado, Pjanic sau Higuain. Cine va avea insa mai mult spatiu pentru acea executie? Spaniolii sau italienii? Barcelona cunoaste raspunsul, nu ne indoim. Si aici nivelul e acelasi, cu un plus pentru Juventus, echipa “mai echipa”. Spiritul libertin al lui Zidane se exprima si in strategie, acolo unde mijlocasii si atacantii au multa lejeritate in marcaje si luarea de decizii individuale in momentele cheie. Asemenea solutii individuale au incercar si Neymar sau Suarez, rezultatele le cunoastem. Juventus trebuie DOAR sa fie Juventus! Mai mult ca oricand trebuie sa imbine pragmatismul liniei defensive legendare deja cu nebunia avantata a lui Alves sau Cuadrado. Nu mi-as dori sa ma aflu in acel flanc in calitate de fundas al lui spaniolilor. Daca Juventus va bloca cei doi regizori ai castilienilor (Kroos si Modric) si il vor restrictiona agresiv pe Marcello, va fi un nou “meci amical”. Fara incrancenare, fara teama, doar o consecinta a factorilor pusi in formula. In speranta ca fluierasul german nu va constitui un factor la randul sau in determinarea invingatoarei, nu consideram de cuviinta sa mai adaugam altceva.

Ramane doar OBSESIA trofeului! Acest unic detaliu negativ coroborat cu obisnuinta lor de a castiga, ridica interogativ sprancenele catorva dintre voi. Asa si? Nu castigi o finala daca nu atingi o finala! Aceasta oportunitate trebuie imbratisata din toata inima si tratata ca pe o “izbavire din Infern”. Nu poti evada daca nu ai acces la Poarta Principala. Increderea vine din victorii, nimeni nu stie asta mai bine decat Juventus. Nimeni nu pierde la infinit, la fel cum nimeni nu castiga la infinit! Nu exista predestinare!  Totul e decis de parametrii, cea mai mare parte a lor definibili si cuantificabili. Iar o echipa care nu a primit gol in fazele eliminatorii Champions League timp de 690 de minute…detine secretul acelor parametrii. Priviti finala ca pe un spectacol, detasati si increzatori. E singurul mod de a trata ultimul act al Competitiei Regine in fotbal. Cat ne-am fi dorit si anul trecut sa ajungem aici, cu toate riscurile incluse? Sa ne bucuram asadar, sa savuram MIZA si postura onoranta. S-ar putea sa nu savurati doar miza la final! Si dupa 21 de ani…SAMPANIA E CEA MAI DULCE! Chiar si cel mai sec spumant are tot gust de fructe…fructele izbanzii.

FORZA JUVENTUS!

P.S. Care a fost rezultatul bataliei de la Tigranocerta? Armenii au resimtit pe propria piele increderea recastigata a legiunilor. Pana la urma acesta este efectul unui Allegri, fie el in “divisa”, fie in armura. Dincolo de timp, eroii sunt similari, replicile devin citate, carisma devine nemuritoare. Haaalmaa, “e doar un meci amical”. TREBUIE SA FIE! Dupa 3 Iunie 2017 toti juventinii VOR SARBATORI un nou 5 Maggio.

 

  • M-a uns pe suflet. O radiografie facuta cu mult suflet, demna de o tripla istorica. Abia dupa ce graveaza numele pe cupa o sa fiu linistit insa. #itstime