Articole Transferuri

SOMEBODY STOP HIM!

Marotta 1

Cum poate pleca gratis un jucator aflat sub contract cu un club profesionist inca doi ani? Personajul din imagine va poate da toate detaliile necesare. INCOMPETENTA CENUSIE a lui Juventus a dat o noua lovitura pe piata de transferuri. A reusit sa-l piarda gratuit pe Fernando Llorente in favoarea Sevilliei! GRATUIT! Stirea face inconjurul internetului iar suporterii Batranei Doamne nu pot decat constientiza situatia ireala, jenanta in care clubul se afla. Pirlo plecat gratis cu inca un an de contract, Tevez aproape gratis la schimb cu palide optiuni de cumparare pentru juniori argentinieni incerti (inca un an de contract), Vidal vandut la pret de dumping in raport cu valoarea sa unuia dintre cele mai bogate cluburi din lume. Practic nucleul victoriilor alb-negre din anii trecuti este spulberat instantaneu… in aceeasi sesiune de mercato! Si acum Llorente se transfera gratuit inapoi in Primera Division in pofida a inca 2 ani de contract ce il legau de bianconeri. Un lucru e clar, Juventus a devenit un El Dorado al pietei de transferuri. Ii vinzi jucatori aflati in ultimul an de contract cu 26 – 32 milioane de Euro si achizitionezi gratis fotbalisti la alegere. Varsta inaintata, dorul de casa, rolul de rezerva, un incident auto, orice motiv poate fi invocat pentru a beneficia de stupida clementa pasnica a celeilalte parti. Atata vreme cat negociatorul este Beppe Marotta… SKY IS THE LIMIT!

Un contract semnat cu Marotta inseamna un singur lucru! Jucatorul este perfect acoperit si asigurat, clubul are doar indatoriri si incertitudini. La Juventus stai atat cat iti prieste si pleci conform vointei proprii fara a intampina rezistenta. Evident ca aproape orice imprumut al lui Juventus este urmat de o obligativitate de cumparare (ex:Marco Motta), pe cand reciproca nu functioneaza aproape niciodata. Cazurile Melo sau Isla stau marturie. Galatasaray a adoptat o tactica de intimidare de fiecare data, a refuzat plata sumei prestabilite pentru achizitionarea definitiva si a beneficiat an de an de brazilianul lui Juventus pentru sume modice. Imprumuturile s-au repetat obsesiv pana cand Felipe Melo a devenit liber de contract si turcii l-au achizitionat gratuit. Clubul din Istanbul s-a ales cu un jucator util pentru pretentiile lor iar Juventus cu paguba de rigoare. Se va spune ca Melo, Amauri, Grosso sau Iaquinta nu sunt jucatori adusi de Marotta si prin urmare nu i se poate imputa lui minusvalenta generata de acestia si salariile platite unor sportivi aflati in afara lotului. Cu siguranta insa un bun negociator si un director sportiv de inalt nivel putea gasi o solutie mutual avantajoasa. Dar cand discutam despre vanzari Marotta este departe de profesionistul care se impune! Orice dificultate echivaleaza cu un esec de proportii.

Ok, Amauri si Iaquinta nu era “ai sai”. Dar Martinez, Krasic, Elia, Rinaudo, Traore, Giovinco, Peluso, Isla etc ? Fiecare dintre ei reprezinta o minusvalenta consistenta fie din punct de vedere financiar, fie din punct de vedere fotbalistic. Krasic este achizitionat pentru 15 milioane de Euro si paraseste echipa pentru numai 7. Martinez achizitionat pentru 12-13 milioane este imprumutat la diverse echipe de nivel secund pana i se pierde urma. Ce nu se pierde insa este minusul in bugetul clubului. Elia adus pentru 9 milioane pleaca dupa un an pentru 7! Si asta fara a juca mai mult de 2-3 meciuri. Daca nu era pe placul antrenorului cine l-a adus fortat? De ce Peluso pentru 5 milioane cand exista Ziegler gratis, ambii jucatori de nivel apropiat? De ce un Director Sportiv nu se intelege cu propriul antrenor? De ce Giovinco achizitionat pe 12 milioane 50% de la Parma e lasat sa plece gratuit? Amortizarea financiara prin simpla apartenenta la lot in unele cazuri nu explica nimic , este doar o justificare puerila a unei tranzactii nule care gestionata inteligent putea genera profit. Orice rezerva a lui Juventus devine brusc un jucator devalorizat, subevaluat si tranzactionat in consecinta. Fabio Quagliarella , golgeter al echipei in Champions League, este oferit cadou concitadinilor de la AC Torino pentru 3 milioane de Euro. Atacantul napoletan este si astazi starul compartimentului ofensiv al echipei granata. 3 milioane de EURO! Scuza o cunoastem, era in ultimul an de contract! Manolo Gabbiadini este un alt caz aparte al administratiei Marotta. Achizitionat de la Atalanta pentru aproximativ 5 milioane de Euro cu titulatura de tanar promitator, este detinut in coproprietate pe rand cu echipa bergamasca, Bologna sau Sampdoria. Atacantul din Calcinate confirma cresterea pozitiva si la jumatatea sezonului trecut este ofertat de Napoli. Da, Napoli, acea echipa care l-a vandut pe Quagliarella din postura de rezerva neutilizata lui Juventus. Pentru ce suma? Aproximativ 15 milioane a costat Fabio. Cat i-a oferit Napoli lui Juventus pentru jumatatea detinuta din Gabbiadini? 6 milioane Euro, nimic mai mult! Iar asta e o tranzactie reusita pentru ca aduce clubului un lejer profit. Practic singura reusita a acestui aiuritor sistem de coproprietati a reprezentat vanzarea lui Immobile la Dortmund pentru aproximativ 10 milioane de Euro, cealalta jumatate apartinand de Torino. Acestea au fost reusitele de mercato ale lui Marotta alaturi de o plusvalenta insignifianta la cedarea lui Giaccherini in Premier League. In rest asistam la un festival grotesc de refuzuri, imprumuturi, amanari si nereusite. Iar daca vanzarea starului Arturo Vidal pentru 37 milioane la Bayern e considerata un succes…vom aminti cateva sume tranzactionate in aceasta vara pentru fotbalisti de nivel net inferior: 40 milioane Kovacic pe ruta Inter – Real Madrid sau 45 milioane Nicolas Otamendi , noul fundas al lui Manchester City. In aceste conditii cele 37 de milioane obtinute pe Vidal (cam singurul transfer pe bani realizat de Juventus vara aceasta alaturi de Ogbonna) sunt o palida consolare si o evidenta eroare de proportii. Oare cat ar fi cerut Pinto da Costa pentru un Arturo Vidal la 28 de ani dupa o finala de Champions League si un titlu castigat ca protagonist? Aveti curajul sa preconizati o cifra? EU UNUL NU!

Marotta 3

Pentru cei care au ridicat iluzorii statui lui Beppe in contul transferurilor gratuite amintim ca acesta aducea jucatori aflati in momente grele ale carierei la JUVENTUS! La Juventus, nu la provinciala Sampdoria unde si-a facut “junioratul”! Simbolul atrage iar Marotta a jucat cartea renumelui. Si a platit salarii foarte mari, motiv pentru care ulterior a fost greu sa plaseze jucatorul in alta parte, cazul Llorente. Apreciem orientarea catre Barzagli sau Pirlo, dar este cunoscuta implicarea exclusiva a lui Fabio Paratic in ceea ce priveste selectarea fotbalistilor. Responsabilitatea lui Beppe o reprezinta negocierea, exact domeniul in care Juventus a dat gres in repetate randuri.

Acel ultim an de contract pare a fi un impediment in dezvoltarea unor sume mari doar atunci cand Marotta vinde, nicidecum la achizitionare. Dybala a insemnat un efort de nici mai mult nici mai putin decat 32 milioane Euro. Asta fara a calcula cele 8 milioane de bonusuri pe care Zamparini le poate incasa in urma evolutiilor satisfacatoare ale argentinianului. Si vorbim de un fotbalist care a avut un singur sezon reusit in Serie A la Palermo in care a totalizat numai 13 goluri! Micutul argentinian poate fi un star al viitorului, dar in momentul de fata suma e colosala pentru nivelul sau. Brazilianul Alex Sandro a sosit tot in aceasta vara pentru 26 milioane de Euro. Da, domnilor, Pinto da Costa poate! Si era IN ULTIMUL AN DE CONTRACT! Sandro nu face presiuni pentru a pleca liber, nu prezinta probleme si nu “se amortizeaza”. Pentru ca UNII STIU SA NEGOCIEZE! Cum si-au consolidat Da Costa si Zamparini aceasta imagine de negociatori de succes? Simplu, au refuzat in repetate randuri propuneri neavantajoase, nu s-au lasat santajati de cluburi si impresari, au adoptat permanent o pozitie de forta si au castigat. Pentru ca de fiecare data cand negociezi cu ei stii ca oferta trebuie sa fie corecta sau raspunsul va fi unul ferm si negativ. Cel care cedeaza o data va ceda de fiecare data iar in “dinamica de mercato” (expresia favorita a lui Beppe) aceste detalii devin esentiale. Pirlo, Tevez si Llorente, vedete incontestabile acum 2 ani, cedati pe gratis! Acesta este rezultatul unei atitudini conciliante si unei strategii haotice.

Pentru a studia miscarile geniale ale unui adevarat Director Sportiv va trebui sa ne intoarcem in timp pana la inegalabilul Luciano Moggi si sa urmarim intamplarile din vara agitata a lui 2001. Cunoscand dorinta lui Florentino Perez de a-l cumpara pe Zidane dupa o campanie electorala bazata pe numele sau, vulpoiul toscan negociaza rapid cu Lazio pentru cedarea lui Nedved. Ce realizeaza Moggi procedand astfel in secret ? Isi asigura mai intai inlocuitorul vedetei franceze pentru o suma convenabila si atinge acest obiectiv fara a divulga plecarea iminenta a lui Zidane. Astfel Real Madrid nu poate oferi mai putin pe Zidane stiind ca Juventus a cumparat deja inlocuitor si nu ii poate tine pe mandoi in lot, iar Lazio nu poate cere o suma exorbitanta pe neobositul ceh constienta fiind ca Juventus are resursele necesare dupa vanzarea francezului si este in mare nevoie de mijlocasi. Genial, chapeau sau cum vreti sa spuneti!

MoggiNedved

Cum procedeaza Marotta? In primul rand ii cunoaste toata presa tintele de mercato si boom-ul tehnologic din ultimii ani nu poate fi considerat singurul motiv pentru neplacuta situatie. Apoi merge la Madrid si fara o negociere prealabila arunca aprox. 20 de milioane Euro pe Mario Mandzukic, atacant similar cu Llorente si care ocupa acelasi post. Urmarea a fost pozitia sfidatoare a Sevillei la tratative. Clubul spaniol a inteles ca Juventus doreste sa scape de puternicul varf basc si oferta “de nerefuzat” a venit in consecinta, ea lipsind cu desavarsire. Llorente nu dorea sa plece la alte echipe in afara Spaniei? Atunci se impunea o discutie preliminara cu acesta pentru a stabili o strategie. Fernando Llorente trebuia valorificat clar inaintea demararii “negocierilor” cu Atletico Madrid. De asemenea cesiunile lui Tevez, Pirlo sau Vidal, elemente de baza, trebuiau permise doar in conditiile venirii unor inlocuitori de nivel apropiat. Vesnic accidentatul Khedira (venit gratis si cu salariu mare evident) nu intra in aceasta categorie. Rezultatul este un mercato haotic, o echipa incompleta la inceputul Serie A si un antrenor complet derutat. Atunci cand Allegri cere de peste un an un trequartista nativ si nu il primeste inseamna ca UNDEVA ESTE O PROBLEMA! Cu siguranta nu la Allegri!

Marotta&Allegri

Concluziile sunt ca doar in cazul lui Llorente varsta de 30 de ani si pozitia de rezerva afecteaza potentialul de mercato. Nu si in cazul lui Mandzukic (29 de ani), cotat lejer la 20 de milioane de Atletico. Valoarea comparativa a celor doi este discutabila, insa amintim ca Fernando Llorente are 18 goluri marcate pentru Juventus acum 2 sezoane si 10 in sezonul trecut din postura de rezerva. Amintim ca a evoluat in doua finale de Cupe Europene, este campion Mondial si European cu Spania, dublu campion al Italiei si castigator de cupe si supercupe in peninsula. Acesta este CV-ul unui fotbalist pe care INCOMPETENTA CENUSIE nu il poate vinde NICIUNUI CLUB DIN EUROPA! Daca Llorente era jucatorul lui Stoke City si era dorit de Newcastle nu pleca niciodata pe mai putin de 12 milioane pounds GARANTAT! De la Juventus insa pleaca cu titlu gratuit. Chapeau, Beppe, chapeau! S-a mai dus o plusvalenta la fel cum s-a dus si mijlocul nostru!

Daca la toate aceste detalii mai adaugam si povestea cu Paul Pogba ne edificam instantaneu cu ce tip de conducator avem de-a face. Venit gratuit de la Manchester United, actualul talent cotat la 80-100 milioane de Euro a fost la un pas de a fi oferit in coproprietate Atalantei lui Pierpaolo Marino. Tranzactia “stralucitoare” a lui Beppe a cazut in ultimul moment doar datorita opozitiei ferme a lui Raiola, agentul jucatorului. Pogba dorea sa isi incerce sansele la Juventus, nu la un club de provincie. O data ce Pogba exploda la Atalanta in primul campionat la 19 ani…va imaginati cat insemna acel 50% in milioane de Euro?

Giovinco (12 milioane) plecat gratis s-a amortizat, Vucinic luat pe 15 si vandut pe 6 s-a amortizat, Martinez s-a amortizat, Elia s-a amortizat, Quagliarella s-a amortizat etc. Am auzit acest termen de atatea ori incat a devenit derizoriu. DAR PROFIT? Profitul cand vine, “maestre Beppe”? Care a fost profitul din ilusta vanzare a ilustrului Ogbonna? Cum este posibil sa vinzi atatia titulari indiscutabili fara inlocuitor si sa incasezi doar 37 de milioane pe unul singur? De ce capotam la prima dificultate si ne ascundem dupa amortizari si dorintele jucatorilor? Iar cea mai crunta intrebare: DE CE I SE PRELUNGESTE CONTRACTUL UNUI DIRECTOR SPORTIV CARE NU STIE SA VANDA? Profitul unui club de fotbal provine si din vanzarea inspirata de jucatori. Cu atat mai mult cu cat vorbim de unul cotat la bursa! In timp ce “sustinatorii magului din Varese” cauta justificari ridicole, Sabatini valorifica pe zeci de miliaone de Euro jucatori ca Lamela, Osvaldo, Marquinhos sau Bertolacci. Sabatini vinde la preturi fantastice fotbalisti medii cu un palmares neglijabil si nu poseda macar jumatate din fascinatia unui club de nivelul lui Juventus. De ce altii pot si noi nu? De ce, Beppe? Am castigat cu tine in functie 4 campionate? Am castigat si cu De Ceglie titular, Boriello, Anelka sau Bendtner, ultimii trei reprezentand lovituri demne de tine. A participa la un triumf nu e echivalent cu a fi protagonist, domnule Marotta! Nu poate exista orator care sa nu posede darul vorbirii cursive, medic care sa nu poata opera si director sportiv care sa nu isi poata valorifica jucatorii!

Marotta2

As putea continua cu exemple interminabile de tranzactii duse “la bun sfarsit” de catre Beppe Marotta, dar tabloul descris consider ca este suficient de graitor si expresiv. Tonul exclusiv critic poate parea exacerbat, insa bugetul lui Juventus este un subiect care intereseaza orice suporter impatimit care intelege fenomenul. De buget sunt legate trofeele, numele mari care sosesc la echipa noastra de suflet si la fel identitatea sa. Marotta poate avea si merite, E IMPOSIBIL SA NU AIBA, dar problemele vizibile in tot ce inseamna achizitionarea si vanzarea de jucatori (punct vital al activitatii sale) afecteaza grav exprimarea lui Juventus in plan european si in curand si intern. Pentru ca Juventus a castigat in Italia si datorita unor alegeri inspirate, dar si datorita nivelului mult slabit al competitiei. Europa inca ne asteapta, dragi juventini, iar cu acest tip de gafe de mercato nu vom ajunge sa ridicam inca o data ACEL BLESTEMAT TROFEU CARE NE OBSEDEAZA DE ANI! Vom reusi cautand solutii, NU SCUZE! Vom reusi cand jucatorii nu vor mai pleca liberi si vor fi valorificati financiar corespunzator, vom reusi cand ceilalti vor inceta sa ne ia peste picior cu oferte hilare. Bugetul unui club inseamna si vanzare de jucatori, domnule Marotta, iar la acest capitol suntem mult prea deficitari! Llorente gratis? NICIODATA!

                                                                                 SOMEBODY STOP HIM!

  • penablanca

    Ba uite ca se poate si mai rau. Il da pe Coman intr-un imprumut pe 2 ani (2 ani!) pentru o suma de 3.5/an, 2 ani dupa care nu exista nici o siguranta ca Bayern ar cumpara jucatorul (ce diferenta fata de afacerea Morata, in care Real se asigura intai ca ia banul si ca timp de 2 ani poate rascumpara jucatorul). Manevra ne lasa descoperiti si pe postul de secunda punta, unde nu mai exista practic rezerva, Morata nefiind un secunda punta autentic. Apoi maestrul de ceremonii pune cireasa pe tort. Il ia pe Hernanes in ultima zi de mercato, jucator de 30-31 de ani de la Inter (!) cu 11 milioane (cash) + bonusuri (!). Un jucator mediocru, fara palmares, debutant in UCL, la final de cariera, dupa un sezon ratat complet. Incredibil. Finantand si cumparaturile lui Inter, dintre toate echipele…In comparatie – Llorente si Tevez – jucatori de aprox. aceeasi varsta cu Hernanes sunt facuti cadou altor echipe. Mai ales cazul Llorente, unde nu exista scuzele ce pot fi invocate in cazul Tevez.
    Sincer, ma asteptam la asa ceva de la Marotta. E tipul sefului obscur de corporatie, care nu intelege ca dinamica de mercato implica cu totul alte abordari. Daca pana acum s-a descurcat cu bugete mici si a avut bafta de un antrenor capabil sa faca din rahat bici (Conte – primul scudetto) – pus dintr-o data cu un buget decent el pur si simplu merge din greseala in greseala si isi bate joc, cumparand jucatori intutili, lansand sa plece libere (!) piese importante, vanzand pe putin sau cat sa amortizeze, nereusind sa inlocuiasca piesele vitale disparute – desi a avut luni intregi la dispozitie, platind preturi piperate pentru cumparari. Priceperea lui e de Sampdoria si in atatia ani a fost incapabil sa evolueze mai mult.
    Din pacate, din “traim vremuri bune” 🙂 – cred ca o sa incepem din nou sa le traim pe cele proaste…Asta daca nu face Allegri vreo minune, desi istoria sa de la Milan nu prea e datatoare de sperante…
    Marotta este un fel de Gigi DelNeri al directorilor sportivi. Idei fixe, putine, mica ciupeala, incapatanare, neasumarea vinei, cantitate in loc de calitate, tactici usor de citit de catre adversari, reactivitate in loc de proactivitate. De altfel – e de inteles de ce se intelegeau asa bine – cine se aseamana – se aduna.

    • Flavius

      Analiza perfecta , total de acord cu tine, Penna bianca! 😉

  • mirc3a

    In momentul de fata si eu cred ca ar fi timpul sa plece Marotta. Dar cine sa-l schimbe? Agnelli? Nici el n-are stofa de leader. De altfel nici pe Conte nu l-au dat afara. Norocul nostru ca a renuntat el. Un calduros salut, lapennabianca.

    Ma voi lungi, dar iata ce cred eu. Conte n-a facut din rahat bici. O sa vezi pe parcursul ideilor mele , asta daca-mi dai dreptate.

    Marotta ce sa zici, nu din pricepere, DIN PROSTIE dar ne-au priit afacerile sale. Dupa vechea administratie, el a venit cu idei clare si solutii viabile de-a redresa bugetul.Transferuri mai multe ca sa existe alternative iar jucatorii cumparati erau interesanti dar la preturi pana-n 15M, preferabil cu plati in transe. In felul asta (primul sau sezon la Juve) am luat Bonucci, Krasic, Pepe, Martinez, Quagliarella si-n iarna am completat cu Barzagli si Matri. Martinez a fost teapa dar restul s-au dovedit transferuri foarte bune. Strategia lui a fost una buna iar ca dovada, la finele sezonului a plecat doar Del Neri, Marotta a ramas. Apoi a venit Conte si-am mai adus: Vucinic, Lich, Estigaribbia, Pirlo, Vidal, Pazienza, Giaccherini. Astia toti au fost protagonisti si lotul format nu ca n-a fost de rahat, era chiar brici si in scurt timp a devenit un lot chiar excelent. Ce-ar fi de zis, bine gandit Marotta dar iata: mare noroc atunci ca Vidal ne-a ales pe noi. Stia Bayern ce pierde de-a facut atata scandal si galagie. Aici a iesit asa fiind pur si simplu alegerea lui Vidal. In Pirlo, ca sa ma laud si eu putin, chiar am vazut salvatorul patriei, am fost nespus de fericit cand am auzit ca vine la noi. Si el a venit pur si simplu fiindc-asa a vrut el. I s-a parut interesant noul proiect, la Icter nu se punea problema sa mearga si-atunci cine mai ramanea din Italia, ca sa le dea o palma bilanezilor? Doar Juve. Si-oricum, in nicio clipa nu cred ca s-a gandit Beppe ca Pirlo va fi atat de bun. L-a adus si pe Mozart, tot in ideea in care l-a adus si pe Barzagli. Un fotbalist liber de contract, ce-a mai jucat in Serie A si are multa experienta, perfect pentru a completa lotul, o afacere excelenta raportata la capitolul calitate/pret. (Deal-uri din astea a mai facut si cu Pazienza sau Lucio desi nu i-au prea iesit). Conte a pus bazele pe munca. De plecat, au plecat Zebina, Melo, Iaquinta, Amauri, Tiago dar cine n-ar fi renuntat la ei? Am avut noul stadion, dorinta de glorie, rezerve bune, concurenta pe posturi, mult entuziasm care odata cu rezultatele pozitive a crescut si mai mult. Am avut moral excelent. Chiar si-n sezonele alea penibile, aveam lot de locurile 1-3 dar nu reuseam sa legam jocul, lipsea increderea, constanta. Tin minte si-acum cum dupa meciuri foarte bune in derbyuri-le cu merdele milaneze ne faceam de ras cu toti parlitii Italiei. In anumite momente ne mai bagau si arbitrii cate o pastila si nu reuseam deloc sa ne revenim. Daca eram arbitrati cel putin corect, ca sa nu zic avantajati putin, cum e normal si se intampla cu orice echipa mare, chiar si-n anii 2009-2011 sunt sigur ca ne-am fi clasat macar pe locul 3. Dupa cum ziceam. Conte a prins un lot nu bun, ci foarte bun. Pai a fost nevoit sa schimbe sistemul, trecand de la 4-4-2 (4-2-4) la 4-3-3 si 3-5-2 fiindca la ce grozavi erau Marchisio, Pirlo si Vidal trebuia sa-i joace pe toti 3 la mijloc. Iar in benzi, cu Lich si Estigaribbia eram la ani lumina fata de (Zebina, Motta, Traore) si chiar si la nivel de Serie A, chiar nu poti zice c-aveau altii laterali mai buni. In acel prim mandat al lui Conte, atat de buni am fost c-am luat Scudetto desi noua ni s-au furat 6 sau chiar mai multe puncte (cel putin vreo 3 egaluri trebuiau sa fie victoriile nostre) iar in paralel, Milan, contracandidata la titlu, a primit cadou vreo 6-10 pct. (au fost 3-4 meciuri castigate de ei cand de fapt trebuia sa fie egal sau poate chiar meritau sa piarda). Ulteriror diferenta cu rivalii s-a accentuat si era logic sa fie asa tinand cont de cum s-au miscat Icter si Bilan. Tot mai mult din noroc ne-am ales cu Tevez, de departe cel mai bun atacant al lui Juve din ultimii ani iar Llorente adus liber de contract a fost iar foarte bun. Chiar si 15M sa se fi platit pentru basc, se merita. Iar Tevez a jucat la nivelul unui atacant de 50-60M si ne-a costat doar 13.
    Sez. trecut Marotta a avut bulan c-a plecat Conte si c-am scapat de fixismul, favoritisemele si limitele bine stiute ale lecezului. Cu el la carma echipei, nu stiu zau daca treceam de grupele ligii, Cu 3-5-2-ul lui penal o muscam tur-retur cu Atletico, vs Olympiakos nu scoteam mai mult de-un punct iar cu nordicii nu erau garantate 2 victorii si iar il vedeam bagand scuze, motive si cautand vina oriunde dar nu la el. De altfel, chiar si Allegri in 3-5-2, desi i-a mers si-n campionat , atentie asta fara Pirlo si Barzagli, pana n-a schimbat la aparare in 4 n-am facut mare branza in Liga. 5-3-2 si joc pe contre e altceva, e tocmai de pe vremea lui Ravanelli dar era strict 5-3-2. In Europa nici atunci si cu siguranta nici acum n-o sa poti juca fotbal orientat spre atac, fotbal mai mult ofensiv cu 3-5-2, care e un 5-3-2 unde lateralii urca din start la mijloc. Nu de nebuni, oameni mai experimentati caconte au folosit asa 5-3-2. In Italia, la ce de-a pixu era concurenta (si nici acum nu-s vreunii wow) nu conta atat de mult. Alt bulan a fost Morata. Da, un deal pagubos, o afacere de 2 lei, dar iar a avut noroc chioru, Nici n-a jucat prea grozav Morata in acele meciuri insa a fost de 2-3 ori omul potrivit la locul potrivit. Tot sezonul trecut, cum necum au ramas si Vidal si Pogba, desi au fost oferte si-atunci dar Beppe a facut foarte bine sa-i pastreze pe ambii. Dar acum s-au acoperit gaurile lasate de Secco, mai mult avem si bani multi deci clar trebuia schimbata strategia. Vrem sa vindem, la fel trebuie gandit mai bine. Ok, daca pe unii jucatori mai de mana a 2-a nu i-a putut vinde prea grozav si la fiecare transfer l-au ciupit altii de cateva milioane, asta e. Se iarta. In total pentru Giovinco, Quagliarella, Melo, Krasic chiar si Moggi nu cred ca reusea sa obtina un plus mai mare de 15M fata de ceea ce-a scos Marotta. Dar pentru Vidal, chiar si Marotta trebuia sa obtina vreo 50. Moggi, asa in stil mare cred ca nu erau SF nici 70M, dar 60 lua sigur si orice alt d.s. de calitate scotea suma asta. Fata de 40 cu cat l-a dat MarottaL iata, doar la un singur jucator: diferenta de 20M. Llorente nu trebuia sa plece gratis (un 5M s-a pierdut si aici) dar in opinia mea mai ales pentru Tevez , alti bani pierduti. Daca tot ii ardea de plecare, la ce sezon a facut, atat in campionat cat si-n Europa trebuia vandut pe macar 25-30M. UTD a dat 20M pt. Schweinsteiger, isi permiteau si luxul Tevez. Mai erau si alte variante, chiar Realu. Si-i lasam pe aia sa-si faca probleme cu capriciile apasului. La cat ii doare pe ei capul de bani, 30M pt. Tevez era o investitie excelenta raportata la calitate//riscuri Iar Coman alta afacere ratata. Deci anul asta din vanzari, fata de cat puteam si trebuia sa luam e diferenta imensa fata de anii trecuti. Acolo pe sezon. un 10-15M pierduti, treaca-mearga, dar acum Marmotta ne-a costat 70M. Cam atat trebuia sa ia IN PLUS fata de ce-a putut el saracu sa scoata pe Tevez, Coman, Llorente si Vidal. De cheltuit a platit fix cat au vrut Porto si Palermo pentru Alex Sandro, respectiv Dybala. Raportat la calitate/pret cred ca ne-am miscat bine cu Cuadrado, Khedira (free) si Hernanes. Din ce-am vazut pe net, si din meciurile lui Lazio cu Juve pe Hernanes il vad cu ochi buni. Cuadrado imi place enorm, si nu suntem obligati sa-l luam. In sfarsit mai face si Marotta un imprumut fara obligo di riscatto. Pe columbian il vad jucator de 40-50M cand e in forma, imi place la nebunie si 1 vs 1 e letal iar noi il putem lua cu 26M daca va confirma. Daca nu, imprumutul sau chiar a fost ieftin. Totusi, sezonul asta din start am avut un buget bun, cu siguranta cel mai mare buget de transferuri pentru un sezon de cand e Marotta aici. In plus, adaugat la acest buget sunt si niste bani din transferuri, de data asta vorbind de jucatori valorosi, Vidal, Tevez, Coman si Llorente. Lotul l-a facut destul de bun , doar ca pe de-o parte la vanzari trebuia neaparat scosi cu totul si cu totul alti bani iar la transferuri, tinand cont c-am avut si-un buget de start bunicel daca lotul nostru arata ok, la ce trebuia si se putea face, lotul trebuia sa fie incantator. Cand ai avut atatia bani pe mana, nu ai voie ca la final de mercato, pe singurul post unde Allegri inca din start a cerut sa vina un jucator, sa aduci ceva low-cost (Hernanes). Pana la urma, poate iar are bulan Marotta dar pe viitor, cand e clar ca din nou vom avea si cat de cat un buget de transferuri, nu mai tine figura sa te bazezi pe bulan. FORZA JUVE!!