Schubert, noul “compozitor” al nemţilor, le-a schimbat ăstora partitura din “pianno” ȋn “allegro” (cică Allegri o să ceară să i se plăteasca drepturi de autor…) aşa că de vreo 5-6 “concerte”, s-a apucat de “culturalizat” populaţia, ameninţând serios grupul prim-soliştilor din “cvartetul” Bundesligii. Anul acesta, sorţii hotărâseră un concert fabulos cu Schubert şi Mozart, dar viaţa a vrut altfel, “dirijorul” torinezilor alegând să dea “serenada” pe “jazz”. Aşa că, ȋn atare condiţii, “orchestra” lui Max, o să le propună teutonilor un “concert” cu un program variat cu care să zăpăcească “asistenţa: ceva rap si reggae cu Paul, câteva tarantelle cu Claudio, flamengo in interpretarea lui Alvaro, un tango argentinian cu Paulo, pentru “adormirea adversarului” şi o sambă ȋn draci cu Alex Sandro, pentru readucerea la realitate. De partea cealaltă, Schubert propune din motive de prudenţă totuşi, ceva mai uşor, o Sonată ȋn Mi …Domol… Problema e, cine o fi…sonatul?
Autor – Bebe Nicolaescu – Nicolleo