Cum am trait meciul de marti

IMAG1304

Daca acum 3 ani mi-ar fi spus cineva ca o sa am ocazia sa vad o victorie a favoritilor mei in sferturile UCL pe Juventus Stadium nu l-as fi luat in serios. Daca mi-ar fi spus ca o sa vizionez un asemenea meci alaturi de inca 7 membri ai unicului fan club Juventus Torino oficial recunoscut din Romania as fi spus ca e nebun.

Orele trec si meciul se apropie. Ma trezesc si imi strang in graba cateva lucruri – strictul necesar pentru aceasta deplasare. Nu sunt sigur ca mi-am luat tot ceea ce trebuie dar stiu ca mi-am luat ce este important: tricoul cu Juve si esarfa cu Gemina. Timpul zboara si iata-ne ajunsi in fata templului juventin. Suntem cu totii agitati. Pentru unii acesta este primul contact cu Juventus Stadium, pentru altii nu este o premiera insa emotiile se citesc in privirile tuturor. Pasim cu mandrie alaturi de ceilalti suporteri juventini veniti din toate colturile Italiei si nu numai. Aici nu conteaza nationalitatea ci doar sentimentul comun al iubirii fata de culorile si valorile societatii bianconere. Ne ocupam in graba locurile pe stadion iar atmosfera devine coplesitoare. Nici macar galagiosii suporteri monegasci nu ne pot perturba. Emotiile ating cote paroxistice atunci cand crainicul stadionului enumera jucatorii juventini. Se apropie imnul bianconero si cu totii il asteptam precum un cadou in prima zi de Craciun. Un sentiment unic te incearca atunci cand tot stadionul se ridica in picioare si incepe sa cante din suflet imnul creand practic o unda de vointa, de ambitie si de mandrie. E timpul sa inceapa jocul.

 

[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=hI–PInUegE”]

 

Emotiile nu contenesc dupa fluierul arbitrului ceh iar trairile sunt dintre cele mai intense. Ocaziile oaspetilor din debutul partidei nu fac decat sa ne creasca adrenalina si sa simtim importanta acestui meci. Francezii au venit sa isi vanda scump pielea la Torino. Incet-incet partida se echilibreaza, apar ocaziile la poarta lui Subasic si doar hazardul ne impiedica sa strigam „Gooool” la sutul peste vinclu al lui Vidal dupa o lansare excelenta a apasului Tevez. Acelasi magnific argentinian – un demn purtator al celebrului tricou cu numarul 10 are o ocazie monumentala in urma centrarii venite de pe partea stanga de la Marchisio insa executia lui Carlitos este moale iar portarul celor din Principat retine balonul fara probleme in urma unei situatii ce se putea dovedi extrem de periculoase pentru poarta oaspetilor. Repriza se incheie nedecis dar noi ne declaram increzatori pentru ce de-al doilea mitan. Pentru mine calculul era simplu: pana acum fusesem martorul unor partide ale caror rezultate au alternat intre victorii si egaluri. Era randul unei victorii. Iar in momentul in care Carvalho il faulteaza IN CAREU pe Morata dupa o lansare impecabila a inegalabilului Andrea Pirlo simt ca victoria se apropie. Observ determinarea cu care Vidal ia mingea asumandu-si responsabilitatea executarii loviturii de pedeapsa si ma lupt pret de cateva secunde cu ideea de a nu privi executia chilianului. Ma hotarasc sa privesc avand „certitudinea” ca Arturo va inscrie. Asadar, bucuria si descatusarea numarului 23 dupa executia seaca in vinclul portii lui Subasic nu vine decat ca o confirmare. Stadionul explodeaza iar noi – baietii din Gemina dam frau liber manifestarilor de bucurie imbratisandu-ne intre noi, majoritatea avand lacrimi de fericire in ochi. Francezii forteaza inscrierea unui gol ce s-ar fi putut dovedi foarte imporant in economia calificarii insa jucatorii juventini isi pastreaza calmul si cu putin noroc incheie cu o victorie seaca o partida fundamentala. 1-0 pentru noi si pentru prima data dupa 2003 incepem sa visam la o semifinala de Champions League. Suntem inca la jumatatea drumului si mai avem o partida foarte dificila de jucat in Principat insa meciul acesta ne permite sa visam frumos.

 

[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=7AwmJH50JHQ&feature=youtu.be”]

 

Bucuria impartasita alaturi de ceilalti suporteri dar mai ales impreuna cu baietii din Gemina iti incarca bateriile, te ajuta sa mergi mai departe indiferent de problemele pe care le avem cu totii in viata de zi cu zi si ne da incredere intr-un viitor mai bun, un viitor mai mult bianco decat nero. Daca ma intorc cu ceva din aceasta deplasare (in afara de victoria la zero a lui Juve care in mod evident este cea mai importanta realizare) acesta este dovada ca juventinii adevarati sunt niste oameni deosebiti, uniti intre ei si de o calitate incomensurabila. Pasiunea uneste oameni iar Juventus Gruppo Romania si mai apoi Juventus Club Doc Gemina m-au ajutat pe mine personal sa descopar niste persoane cu adevarat deosebite, oameni care se identifica cu valorile promovate de insusi clubul torinez. Sunt mandru ca fac parte din aceste doua grupuri si sper ca si altii sa priveasca lucrurile in felul acesta. Imi doresc sa asistam pe viu, impreuna la cat mai multe succese ale echipei preferate si ca prezenta membrilor JC Doc Gemina pe Juventus Stadium sa fie privita cu multa mandrie de catre fiecare suporter juventin din Romania. Forza Juve!

 

Autor – Vlad Chiriac