Paulo Dybala: la gioia di avere una joya!

TURIN, ITALY - NOVEMBER 21: Paulo Dybala of Juventus FC celebrates after scoring the opening goal during the Serie A match between Juventus FC and AC Milan at Juventus Arena on November 21, 2015 in Turin, Italy. (Photo by Valerio Pennicino/Getty Images)

     LA JOYA! Se traduce “bijuteria” in spaniola si “bucuria” in italiana (scris insa “gioia”). Doi termeni ingemanati ce definesc deliciul si clasa. Doi termeni cum nu se poate mai potriviti pentru diamantul argentinian. Pentru ca Paulo Bruno Exequiel Dybala reprezinta exact asta: bucuria de a admira un diamant! Atunci cand natura se exprima in cea mai generoasa si seducatoare forma a sa, atunci cand splendoarea se desfasoara in voie sub ochii tai, atunci cand detaliul este serigrafiat meticulos in ADN si genereaza acea eruptie fanatica de talent. Atunci ia nastere “La Joya”!

     Am definit intotdeauna “stilul Juventus” ca fiind un amalgam de maxim 2-3 magicieni secondati de 7-8 luptatori prin excelenta. A fost permanent reteta succesului si cultura fotbalistica italiana a produs intotdeauna optimi infanteristi ai sacrificiului tactic. Dar magicienii? Pe aceea unde ii gasesti? Un Pirlo sau Del Piero sunt unicate irepetabile ale artei, repere sublime ale unei epoci apuse. Cine sa fie urmasul lui Del Piero? Carlos Tevez a pastrat vie si meritorie semnificatia numarului 10, insa a bazat mai mult ca oricand pe forta si grinta exprimarea in teren. A polarizat atentia fanilor si pentru doua sezoane am avut un nou decar de top, un golgeter inrait si o permanenta amenintare pentru adversari. Si dupa Tevez?

[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=s_t1gvydI_4″]

     Dupa Tevez a venit el, conationalul atat de divers, fragilul adolescent de la Palermo, “U picciriddu” (pustiul), cum era denumit afectuos de catre sicilieni in dialectul lor. Un pusti luminos la chip, cu doi ochi inteligenti si expresivi ce te surprind uneori prin maturitatea lor. Paulo e o prezenta foarte placuta cu aerul sau linistit si boem. E un artist al balonului inca de mic. Un artist al balonului cu o poveste trista. Tatal sau a visat ca macar unul dintre fii sa ajunga un mare fotbalist. Celelalte doua incercari (Gustavo si Mariano) au dat gres si de aceea toate sperantele s-au canalizat catre mezinul Paulo. Aceasta situatie l-a responsabilizat mult pe argentinian si i-a dublat ambitia de a reusi. Din fericire pe langa ambitie mai avea si acel detaliu pe care antrenamentele nu ti le pot conferi: atingerea magica. Paulo Dybala era alesul! A debutat la 17 ani in echipa orasului sau natal, Instituto de Córdoba, care evolua in Primera B Nacional, liga secunda din Argentina. Devine cel mai tanar marcator pentru aceasta echipa si bate recordul legendarului Mario Kempes. Nu se opreste aici insa si realizeaza nu mai putin de 17 goluri intr-o stagiune, evoluand 38 de meciuri consecutiv, nou record depasit al lui Kempes. Visul tatalui sau era realizat! Fatalitatea face insa ca Adolfo Dybala sa isi paraseasca prematur fiul de numai 15 ani, fara a se putea bucura de realizarile acestuia. Moartea sa lasa urme adanci dar nu face altceva decat sa consolideze vointa de reusita a “fiului inzestrat”. Drumul de parcurs era clar si avea sa treaca prin Sicilia lui Zamparini, la Palermo.

Dybala con papà Adolfo

     Cele 32 milioane Euro (fara bonusuri) oferite de Juventus palermitanilor in vara agitata a lui 2015, au reprezentat un soc la fel de mare ca si cele 12 milioane oferite de Palermo lui Instituto. S-a considerat de fiecare data ca suma era exagerata si riscul asumat unul maxim. Chestionat cu privire la sumele de transfer ce il au ca protagonist, Dybala a raspuns calm in stilul sau:

                                          “Juventus nu va regreta banii investiti in mine.”

     Nu a lasat loc de scuze sau interpretari. El a ales Juventus pentru a castiga! Iar pentru a castiga sunt necesare “cifre de Juventus”. Calcul glacial pur fara justificari si “perioade de acomodare”. Presiunea? Doar un imbold suplimentar. E obisnuit de mic. Ce apasare mai mare decat a indeplini visul patern? Cerintele sunt altele in Piemont? El va raspunde pe teren, acolo unde este maestrul desavarsit al artei sale. Un copil matur cu o minge si un public la picioarele lui. Bijuteria ajunsa in mainile cele mai nobile isi desavarseste menirea. Si ce bucurie sa il urmaresti!

     Cifrele le cunoastem cu totii. Totalizeaza in momentul de fata 16 reusite (4 din penalty) doar in Serie A si este si autorul a nu mai putin de 8 pase decisive. 6 goluri au venit din afara careului, ceea ce il pozitioneaza in postura de suteor redutabil de la distanta. Insa nu numai forta este secretul sau, ci si executia de finete. Golurile marcate impotriva Atalantei, lui Sassuolo sau Lazio, demonstreaza complexitatea bagajului sau tehnic. Are doar piciorul stang, insa e un stang absolut divin. Schimbari de traiectorie imprevizibile ale mingii, executii “a la Del Piero” la coltul lung, numere de jonglerie in stilul fotbalului pe plaja, totul cu nonsalanta aceea a predestinarii. A pustiului nebun de talentat care seduce privitorul prin acea armonie simbiotica cu balonul. Mingea nu este un corp strain pentru Dybala, este parte integranta si prelungire a corpului sau. O manevreaza cu acea gratie a mangaierii intalnita doar la un dansator de tango. Sfera rebela este partenera sa si numai el o poate coordona intr-o explozie violenta de pasiune.

     Aseara a vrajit 4 laziali si a monopolizat balonul dupa bunul plac. In sprinturi e de neoprit si agilitatea il ajuta sa depaseasca lejer adversarul. Patric a aflat din proprie experienta cat te poate costa o desprindere din marcaj a lui Dybala. A fost eliminat dupa fault si din acel moment nu s-a mai pus problema castigatoarei. Paulo este tipologia de fotbalist care spulbera echilibrul intr-un meci si poate decide intr-o fractiune de secunda deznodamantul final. Nu este doar rapid in instincte, ci si un cerebral conducator de joc. In nenumarate randuri coboara intre linii si chiar pana la marginea propriului careu pentru a prelua mingi. Mai mult o seconda punta decat un atacant de careu, Dybala poate interpreta orice rol in compartimentul ofensiv. Chiar si pe acela de trequartista sau aripa la nevoie. Are dribling, viteza, agilitate, viziune, procentaj de peste 86% la pase reusite, centrari milimetrice in forta si lovituri libere de maestru. Verdictul? E TOP CLASS! Si toate astea in contextul in care varsta frageda si fizicul subtirel ii pun inca ceva piedici. Sa ne imaginam un Dybala matur si complet dezvoltat muscular, E FABULOS! E urmasul ideal si natural al lui Del Piero! Pentru ca urmasul sau nu putea fi decat un fotbalist unicat ce puncteaza exact atunci cand necesitatea sufoca mai tare. Mai mult de jumatate din golurile sale au fost decisive (Milan, Roma, Udinese, Lazio, Atalanta etc.) si la fel assisturile. Dybala este golgeterul care a castigat probabil un campionat pentru Juventus. Si e primul sau an! Prima experienta la o echipa de o asemenea magnitudine, poate si singura speram noi. Doua momente raman memorabile pentru mine in acest prim sezon al lui Dybala la Juventus. Curajul de a-si asuma transformarea unui penalty impotriva lui Chievo in furtunosul debut de campionat (incredere, siguranta, responsabilitate) si revenirea de gala cu Lazio (calitate la creatie, un nou penalty impecabil, jucator eliminat, gol ce inchide partida). Nu partidele cele mai importante pentru echipa probabil, dar esentiale pentru cresterea sa si definitivarea ca element INDISPENSABIL!

Dybala 1

     In pofida celor 3 goluri primite, Marchetti, face din nou un meci deosebit contra lui Juventus. Practic reuseste recordul acestui sezon in campionat, intervenind decisiv de 9 ori si neutralizand pericolul. Niciun portar nu a mai reusit asta! Cum raspunde Dybala portarului lazial? Cu un alt record! Totalizeaza exact 6 suturi cadrate pe poarta lui Marchetti si reuseste sa inscrie de 2 ori, o data din penalty. Iar surpriza servita cu toping savuros este golul cu piciorul drept. Dybala marcand cu dreptul! Pustiul teribil invingand si singura sa slabiciune, dependenta de un singur picior. Exact ce isi dorea Max Allegri de la el, un progres substantial intr-un aspect esential in fotbalul de azi, calitatea ambidextra. Fascinatia acestui giuvaer “de Córdoba” e tocmai faptul ca poate oferi infinit mai mult si marja de crestere e consistenta. Prin inteligenta, seriozitatea si implicarea sa exemplara poate scrie pagini de istorie nu numai in cronologia juventina ci si in cea mondiala. Pentru ca o data remarcat la Juventus ajungi implicit si la nationala. Iar Dybala, ca un adolescent cuminte, a ramas fidel Argentinei si in pofida radacinilor italiene a preferat sa isi reprezinta tara natala. Este polonez dupa un bunic,numele o tradeaza,  italian dupa o bunica, insa argentinian la minge si in inima. Si cine stie daca “Picciriddu“, cu expresia sa tenace-angelica, nu reuseste exact ceea ce au esuat arogantii Messi sau Higuain sa faca? Sa aduca Argentinei Cupa Mondiala? Sigur, mergem departe cu imaginatia, dar tocmai asta e harul lui Paulo, TE FACE SA VISEZI! Pe mine ca juventin inrait si pe acei veritabili “Barra brava” in calitate de suporteri ai Argentinei. Descrierea lui Gennaro Gattuso, primul sau antrenor in Italia, face si mai multa lumina cu privire la talentul sau:

“Un jucator care e permanent cu doua pagini inaintea Manualului de Fotbal, […] el e clasa pura, nu se poate sa nu reuseasca cu executiile sale si fotbalul pe care il are in sange. Paulo e un fotbalist adevarat, unul cu lovituri exceptionale. “

     Din partea celui care i-a avut alaturi pe Pirlo, Seedorf, Kaka sau Shevcenko e cat se poate de credibil. Iar Dybala nu e cu nimic mai prejos decat acestia. Cel putin nu la capitolul talent, iar in curand nici la trofee. Pentru ca la Juventus castigi, el stie asta mai bine ca oricine. De aceea a ales Juventus si de aceea Juventus l-a ales pe el! Iar cand ridica ochii si mainile catre cer intr-o mistica celebrare a golului alaturi de tata…nu aminteste oare de acelasi inegalabil Del Piero si durerea sa dupa decesul patern? Nu aminteste de golul impotriva lui Bari, de urletul prelung si lacrimile ascunse in bratele unui Fonseca sau Inzaghi? Oare similitudinile sa se opreasca aici? NU CRED!

[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=KISCv8nPbl4″]

FORZA JUVENTUS!

 

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

2 gânduri despre “Paulo Dybala: la gioia di avere una joya!”