Ȋn miez de noapte, şefii florentini s-au aşezat la sfat de taina, cum să facă să iasă cu faţa curată din confruntarea cu torinezii. “De bă, v-aţi spurcat la goluri multe, să le daţi ălora 4 că cu un egal vă pica rangu’ şi acum nu ştiţi pe unde să scoateţi tricoul, o să ne cocoşeze ăştia, că ȋi ştiu”, le zise Matri care la vremea aia făcea parte din “sistem”. Gânditor, Della Valle zise: “Noaptea trecută l-am visat pe bătrânul Artemio Franchi care mi-a spus să jucăm sub acoperire ca să impresionăm, ce o fi vrut să zică?”. Linişte totală… După fix o oră, Montella sări ȋn sus: “Gata, m-am prins” şi după ȋncă o oră de căutat pe Google, veni cu echipa scrisă-n palmă: Dante – Boccaccio, Da Vinci, Botticelli, Machiavelli – Brunelleschi, Michelangelo, Donatello – Galileo Galilei, Cavalli, Gucci. “Toţi florentini neaoşi; eu o să fiu Caterina de Medici, ce ziceţi?” Urale, Imbrăţişări, pupături… Ȋn vremea asta, copii Contelui “lucrau” pe ateliere: miuţa, lapte-gros, babaroase, porcii-râde şi alte jocuri de societate, numai ȋntr-un colţ, pe un fotoliu, Giorgione, scutit medical, citea Gazetta şi când văzu echipa ălora, exclamă: “Ia uite Mister ce trupă au ăstia, zic că după ce-i “perpelim”, să-i tragem ȋn ceară şi să ne facem şi noi un muzeu d’ăla ca al Coanei Tussaud ca să ne mai iasă un ban cinstit”…
Autor – Bebe Nicolaescu – Nicolleo
