Sudoare şi sânge contra ȋngâmfare şi suficienţă… Spirit curat contra mormane de bani… Rezultatul? Victorie! Uite d’aia nu ne iubeşte Ancelotti, dar nici noi pe el. Când e şi el pe cai mari, se trezeşte pe jos… Genialul Max (acum putem să-i spunem aşa), l-a năucit pe Don Carlo. Mai ȋntâi, ȋl băgă ȋn luptă pe Sturaro ȋn ultimul moment, dându-le planurile peste cap spaniolilor, iar acesta a fost strălucitor. Apoi curajul raţional cu care torinezii le-au scos sufletul ibericilor. Si nu in ultimul rand faptul ca juventinii au alergat ca nebunii la Crosul de 1 Mai de pe vremuri nu mai putin de 115 km (Pirlo, 12 !!!), urmaşii lui Cervantes, trebuind să se ia după ei, până le-a ieşit sufletul… De căteva ori, Tevez şi Morata i-au dat cap ȋn cap pe fundaşii adverşi, lucru ce s-a lăsat cu ceva pagube – două la număr. Una peste alta, Juventus a demonstrat că e o echipă de care trebuie să se ţină cont, iar faptul că madrilenii s-au bucurat de golul lor de parcă le-a cumpărat Ancelotti ȋngheţată şi acadele, ambele pe băţ, ȋntăreşte acest lucru. In concluzie, “Maybach-ul spaniol” a tras deocamdată pe dreapta cu cauciucurile dezumflate… Rezultatul de la Madrid nu mai contează. Pentru că, dacă Juventus se va califica ȋn finală, o va face ca o echipă mare, iar dacă va fi să piardă, va pierde tot ca o echipă mare. Si totuşi arabii sunt cei mai buni comentatori: nu ȋnţelegi, dar pricepi:
[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=sjhqDw-ZV8o”]
Autor – Bebe Nicolaescu – Nicolleo
