Până la urmă, vulcanul de pe stadionul de sub măslini, s-a dovedit a fi unul noroios, “ȋnalt” cât un muşuroi P+2, dar foarte productiv ȋn mocirlă, material ȋn care au ȋnotat la greu şi cu credinţă numai băieţii din Torino, gazdele evitând cu abilitate zonele alunecoase. In plus de asta, ȋn buna tradiţie a juventinilor care au talentul de a sui portari pe socluri (nu pe cei proprii, desigur, ca nu e cazul ȋncă), n-au ratat nici de asta dată ocazia de a mai dărui Greciei incă un mare erou, primul fiind cel de la Termopile. Nu de alta, dar daca se vor hotărȋ să-l cumpere la anul, să aibă drept de preemţiune, că doar ei i-au făcut preţul. Si uite-aşa, ȋncet-ȋncet, torinezii au regăsit calea (ferată) pe care au mers şi anul trecut şi care s-a terminat intr-o fundătură. O deraiere, culmea, ar fi binevenită, ia să vedem, s-o găsi cineva să fure şinele?
Autor – Bebe Nicolaescu – Nicolleo
