Am vazut cu totii evolutia lui Juventus din meciul de aseara. La cald fiecare si-a exprimat opiniile mai mult sau mai putin vulcanic, a formulat argumente si a incercat sa caute explicatii. Se impune sa analizam calm si lucid atat rezultatul in sine cat si reverberatiile negative produse de el. Sa incetam a mai gasi scuze prin invocarea redundanta a ghinionului sau prezenta unui portar “in zi mare”. Stimati fotbalisti atat de dragi noua…toti portarii sunt in zi de gratie atunci cand mare parte a finalizarilor sunt pe centrul portii! Cand din 7-8 metri iei la tinta un goalkeeper acesta nu are timpul necesar nici macar pentru o eschiva, asta presupunand ca si-ar propune asa ceva. Sa privim adevarul barbateste si sa luam aminte!
Nimeni nu a inteles ce stil de fotbal a abordat Juventus aseara, care a fost ideea tactica predominanta sau ce rol au avut anumiti jucatori in teren. Am vazut o enciclopedie deloc estetica de erori cumplite. Pase la adversar cu urmari fatale, artificii tehnice riscante in fata careului in conditii de pressing, lansari fara adresa, suturi in tribuna si ratari colosale in momentele rare de atac pozitiv. Jucatorii nostri s-au jenat reciproc la finalizari, si-au pasat balonul permanent intr-o pozitie incomoda, nu au dublat nici in banda si nici in centru, mereu in afara traselor ideale de joc, mereu in spatele adversarului, mereu cu o viteza in minus, mereu pusi in dificultate de un pressing normal in actualul ambient al fotbalului european. In aceste conditii egalul poate ca nu era nemeritat, insa infrangerea este mult mai corecta daca ne gandim la potentialul acestei echipe. Atunci cand jucatori de tipul unui Kasami sau Mitroglu te fac sah-mat din 2-3 pase este normala o autoevaluare extrem de critica. PENTRU CA A FI CAMPIOANA ITALIEI NU INSEAMNA NIMIC FARA CONFIRMAREA EUROPEANA! Si o astfel de evolutie este de neconceput pentru JUVENTUS TORINO!
Nu mai putem merge in Champions League cu un sistem 3-5-2 in care jucatorii din banda ar trebui sa detina un rol decisiv si sa realizam apoi surprinsi ca acestia nu au multe din calitatile cerute postului. Exceptand un nivel bun al travaliului niciunul dintre titularii de aseara nu a aratat nici macar o secunda jocul tipic al aripii. Niciunul dintre ei nu depaseste adversarul cu mingea la picior, niciunul nu este capabil sa ofere atacantilor macar o centrare utilizabila, rareori invaluie la timp si ambii sunt surprinsi prea avansati pe contrele adverse lasand spatii mari de actiune. Asamoah ramane un mijlocas inchizator cu valente tipice liniei mediene, iar Lichtsteiner un brav luptator extrem de limitat tehnic si creativ. Priviti jocul echipelor din top si veti sesiza la multe dintre ele utilizarea obsesiva a benzilor pentru a decongestiona mijlocul terenului si a ajunge cat mai repede la finalizare. Chiar si Bayern-ul lui Guardiola, recunoscut pentru combinatiile repetate si pasele scurte, aduce mingea in banda. Daca aripile sunt mereu gripate si mijlocul nu gaseste pasa filtranta ideala va rezulta un joc al atacantilor permanent cu spatele la poarta, fiind astfel foarte usor de anilihat. Aceasta este mostenirea negativa a lui Conte care astepta totul de la geniul lui Pirlo si inserarile celorlalti mijlocasi printre linii. Cum aseara Vidal nu a interpretat nici pe departe cea mai buna partitura a sa si Pirlo a fost o umbra a regizorului de geniu, jocul de constructie al lui Juventus a fost foarte usor contracarat si inchis, mai ales in prima repriza. Pentru ca in Europa, domnilor, se joaca la victorie, avantat, se infrunta adversarul, se pune presiune. Nu e competitie de anduranta unde “si un egal e bun”. Chiar daca in stagiul grupelor iti poate fi de folos o astfel de strategie vei fi crunt penalizat mai tarziu.
Juventus e obisnuita cu jocul de asteptare practicat de mai toate echipele italiene (exceptiile fiind Roma sau Napoli) si atacata direct prezinta slabiciuni in ambele faze. Un antrenor de anvergura europeana ar trebui sa inteleaga acest lucru si sa iuteasca jocul prin combinatii rapide si precise. Avem nevoie pe langa un joc util la posesie si de unul taios pe contre. Nu am mai vazut contraatacuri scoala la Juventus din vremea lui Lippi si au trecut 10 ani de atunci. Reactivitate, soliditate in linia mediana, interceptii a la Vidal in perioada sa de top, suturi bine cadrate de la distanta, centrari fulgeratoare in careu la bara a doua, finalizari sigure din careu. Ne lipsesc foarte multe elemente pentru a alcatui o echipa de top SI AICI E TREABA ANTRENORULUI. Trebuie sa intelegem ca Serie A nu mai poate fi considerata “cel mai important obiectiv” in conditia scaderii drastice a calitatii fotbalului din peninsula. Orice sistem am folosi poate fi castigator cu oamenii potriviti interpretand partitura potrivita. Sa nu ne mai bazam etern pe fantasticul Andrea Pirlo daca nu poate mentine ritmul fizic al unui meci nici macar o jumatate de ora! Inseamna sa joci in 10 in multe momente si acest handicap nu poate fi ignorat 50-60 de minute. Indiferent ca abordam 4-3-3, 3-5-2, 4-2-3-1 sau 4-4-2, trebuie sa evoluam cu grinta tipic Juventus, cu o conditie fizica de top, cu o calitate superioara a pasei si cu o viteza in plus. Iar lipsa de concentrare repetata la finalizare este apanajul juniorilor, nu al unor atacanti de campioana a Italiei. Portarul a fost prea bun? Portarul poate ajunge doar in zonele in care este fizic posibil sa intervina. O finalizare de top transforma orice portar intr-o victima sigura si ii diminueaza si increderea in fortele proprii. O ratare sau doua pe meci se pot intampla si celor mai buni, insa ratari repetate semnifica lipsa exercitiului si asta nu poate fi tolerat. Ori nu esti pregatit psihic, ori nu pregatesti faza de finalizare suficient. In ambele cazuri Juventus nu poate fi echipa la care sa evoluezi. Sa ne amintim doar de cate ori rata Trezeguet intr-un meci singur cu portarul si avem explicatia logica a unor meciuri pe care singuri ni le facem grele. Sa nu ai o repriza intreaga un sut pe poarta in compania unei echipe din Grecia e INACCEPTABIL! Nu vorbim de Chelsea sau Bayern, ci de Olimpiakos Pireu, echipa pe care in urma cu ceva ani o spulberam marcand 7 goluri. Asta era diferenta intre noi si ei. Astazi nu mai este nicio diferenta din pacate. SI totusi daca ne uitam pe loturi observam plusuri colosale de calitate si experienta in favoarea noastra. Si atunci unde e problema? Tactica, pregatire si mentalitate! AICI E PROBLEMA!
Pentru a beneficia de jucatorii adaptati punctelor cheie in sistemul ales e necesara si o campanie inteligenta de mercato. Ce a facut domnul Marotta in aceasta campanie? Nu a adus niciun fundas central desi nevoia era evidenta, vinde pe o suma derizorie golgeterul nostru din Liga in 2 sezoane, Fabio Quagliarella (care in prezent face furori la minuscula concitadina) si nu aduce nimic in schimb. Pentru ca tanarul Morata este un talent indiscutabil, dar nu poti sa cresti jucatori platind si 20 milioane pentru ei! S-au vazut lacunele sale de fiecare data cand s-a aflat in careul advers. A fost poate singurul care a jucat dezinvolt si a adus o palida scanteie, insa finalizarile si demarcarea au lasat de dorit. Experienta unui atacant de rasa nu poate fi inlocuita doar cu talentul unui tanar atat de scump. NU AI VOIE SA SUTEZI IN PORTAR SINGUR DIN 7-8 METRI, E INADMISBIL! Si vorbim de fotbalistul care a parut cel mai bun in teren. Continuam sa insistam ridicol cu Asamoah terzino sinsitro si doar aducerea experimentatului Evra nu schimba tot. Francezul este si va ramane un fundas de calitate, insa varsta si schimbarea de campionat era de asteptat sa il conditioneze. Unde este titularul postului, cel care sa faca diferenta acolo? Asamoah? NICIODATA! El trebuia reimplementat in linia mediana pentru a mari optiunile de calitate si raportul de forta. Este foarte bun ghanezul in acest post, de ce sa improvizam inutil?
Probabil campania de mercato ar fi avut o alta desfasurare daca Antonio Conte nu decidea sa paraseasca echipa in mijlocul perioadei de vara dupa ce prelungise sperantele suporterilor agonizant inca 2 luni. Am fi negociat poate cu un alt antrenor cu idei mult mai clare si campania ar fi fost diversa. Asa am avut un simulacru de campanie de reparatie, Allegri trebuind sa preia lotul din mers fara a fi avut optiune reala. Vina este aici si a conducerii si a antrenorului. Incredibil sa conduci destinele lui Juventus si sa ajungi la o situatie de gen! Toate aceste detalii vor cantari greu pe parcursul acestei stagiuni si nu putem decat spera ca viitorul sa nu mai repete aceste scenarii turbulente.
Juventus europeana a prezentat carente grave si in perioada Conte, totul culminand cu eliminarea de la Istanbul. Juventus trebuie sa redevina in Europa ceea ce a redevenit in Italia , ECHIPA CARE SPERIE! Nimeni nu mai percepe o confruntare cu noi ca pe ceva infernal, imposibil. Renumele acestei echipe nu poate fi recastigat decat prin rezultate. Complimentele de salon nu ajuta la nimic! Nimeni nu se mai teme cu adevarat de Juventus si asta devine deranjant! Avem top-playeri si putem performa in continuare, nu lipseste decat vointa si concentrarea! Fara aceste doua virtuti nu exista Juventus! NU putem privi pasiv cum o echipa de “esalon inferior” isi impune jocul in fata noastra! Nu putem tolera greseli individuale in fata unor mijlocasi bataiosi si atat. Exista destule solutii pentru un pressing agresiv, iar echipele de top le prezinta la fiecare meci. NU PUTEM ASTEPTA O RETRAGERE DELIBERATA A ADVERSARULUI PENTRU A NE IMPUNE IN SFARSIT JOCUL! Juventus trebuie sa prezinte solutii atat pentru jocul de constructie cat si pentru manevra de contraatac. La noi contraatacul e doar o notiune uitata intr-un manual prafuit abandonat in sertar. Iar asta trebuie sa se schimbe!
NU este nimic pierdut inca, nimic nu s-a decis! Trebuie insa trasa o linie clara pentru a demarca competitia interna de ceea ce inseamna exigentele europene. Altfel riscam sa repetam esecul de anul trecut si din esecuri la indigo nu evolueaza nimeni. Mai multa incredere in tineri ar putea aduce un suflu nou si o motivatie in plus. Sa facem un exercitiu de imaginatie si sa ne gandim ce atitudine ar fi avut un Zaza, Gabbiadini, Berrardi, Rugani in meciul de la Atena. Este adevarat ca intr-un mecansim care nu a functionat nicio clipa era greu sa se impuna individualitati, dar cu mai multa tarie de caracter, entuziasm si curaj am fi putut iesi cu capul sus. Sa avem asadar incredere in tineri, batranii si-au faurit visul de glorie si au atins culmea suprema. Cu sange proaspat am revigora un organism ce se doreste viguros si apt pentru mari provocari. Sa nu ne fie teama, comnilor conducatori, calitate exista. JUVENTUS NU ESTE DOAR UN CLUB, JUVENTUS ESTE UN CONCEPT! Nu sustinem doar niste culori noi juventinii, ci acea idee de fotbal total intiparita in mintea noastra de legende ca Trapattoni sau Lippi. Iar Juventus de aseara nu a fost acea Juventus, ci un plagiat nedemn. Nu rezultatul e problema, trebuie sa se inteleaga acest aspect, ci modul in care s-a pierdut. Partida gresita tactic inca de la inceput, concentrare inexistenta, inspiratie nula, a parut un antrenament falsat lenes la o ora tarzie. Nu putem accepta un astfel de scenariu, e nedemn de istoria si blazonul nostru! Mai avem 3 meciuri care sunt cele mai importante ale sezonului poate. Strigatul de lupta sa rasune in Alpi…
FORZA JUVENTUS!
7 gânduri despre “Olympiakos – Juventus : deceptia unei seri in Europa!”
O analiza a jocului severa dar ff obiectiva si corecta…..Eu unul inclin in continuare sa merg pe mana lui Allegri dintr-un singur motiv: imi aduc aminte din meciurile acelea de pregatire, putine cate au fost ele si cu echipe no name ca a incercat mai multe module………sincer nici un antrenor profesionist din lume nu schimba din start modulul de joc si de aceea a mers pe acest 3-5-2 al profetului Conte . Aceasta formula de joc este extraordinara daca iti faci si lotul pt asa ceva …..daca ai un Director de transferuri si nu un talciocar cum e Marotta…..din tot acest sistem ne lipsesc punctele vitale : extremele !!! saracul LLorente sa fi avut niste oameni de banda cu centrari pt un atacant ca el ar fi avut pana acum 40 de goluri (dintre care vreo 35 numai cu capul). Eu unul sper ca Allegri sa aiba destula personalitate sa isi puna schemele in practica pentru ca noi avem un lot extraordinar pt cu totul alte module plus ca avem jucatori ajunsi sau “trecuti de maturitate”-un mediu propice performantelor.
O singura obiectie as avea de facut. Lipseste un “altei”.
Ne doare chiar mai tare, ne supara, insa titlul mai corect si mai sugestiv era: deceptia unei ‘altei’ seri in Europa. Prea multe deceptii europene au fost in ultimii ani. Mult prea multe. Ne-am saturat! Ne-a ajuns peste cap! Cat sa mai inghitim?! Excelent a punctat si Zuilani pe acest capitol. De cand a venit Conte, totul a inceput de la debutul nostru in Liga. Am mers bine si frumos pana ce am dat de Bayern, prima echipa cu adevarat puternica. Am pierdut fara drept de apel. Tur – retur n-am intrezarit macar o raza de speranta. Mi-a ramas in minte splendida dubla cu Chelsea, niste meciuri entuziasmante si dubla cu Celtic, alte partide foarte reusite. Dar dupa ce ne-am lovit de Bayern: prima echipa serioasa (echipa cu vedete dar si cu personalitate, incredere // in acel mom Chelsea desi avea lot bun, ca joc si relatii nu stralucea deloc) am fost pusi cu botul pe labe. Sezonul urmator: in 6 partide de Liga o singura victorie. Desi a fost doar o remiza, de laudat meciul bun din returul cu Real,. insa trebuie tinut cont ca atunci lui Ancelotti nu-i prea pasa, el era de mult cu sacii-n caruta. Ne-am dus apoi in Europa League unde cu echipe mult sub noi, ne-am chinuit. La ce adversari am intalnit trebuia sa ajungem en-fanfare in finala. Dar am jucat la ciupeala iar cand a venit returul cu Benfica ne-am lovit de o crunta dezamagire. Ratarea rusinoasa a unei finale Europene (fie ea si doar in competitia secunda), o finala care avea sa se joace pe Juventus Stadium iar asta in urma unei prestatii jalnice. Chiar si cu om in plus, mai bine de 20min. n-ai facut nimic. Iar acum in Liga doua infrangeri. De fiecare data cand am dat de-o echipa cu potential: am fost invinsi. Chiar si cu Malmo n-a fost un meci grozav, golul desprinderi venind in urma unei actiuni de geniu pe traseul Tevez, Asamoah, Tevez. La fel cum a venit golul lui Pogba cu Sasuolo, pe-un sut memorabil al francezului, un sut atat de drag noua(alla Del Piero). Ori, cat ar fi de frumoase asemenea reusite e greu sa-ti iasa meci de meci, e nevoie de goluri de echipa in urma actiunilor de echipa, in urma unui joc bun al echipei. Chiar si cu Sasuolo, pana la urma, bijuteria lui Pogba a adus doar un punct.
Referitor la analiza: foarte exacta, cuprinzatoare, excelent punctate si atinse toate aspectele. Nici nu ma asteptam la altceva din partea lui Flavius. Ghinionul nu e o scuza si mai ales in conditiile jocului aratat nici n-are sens se vorbim de asa ceva. Ratarile trebuie sa dispara. E nevoie de eficacitate. E nevoie sa-ti impui stilul de joc. Excelent evidentiata diferenta intre ce joaca majoritatea echipelor din Serie A si ce joaca echipele in Liga. Plus ca aici, arbitrii chiar nu te pedepsesc sau se codesc sa dicteze pentru tine. Trebuie sa imbunataim considerabil faza de contraatac sau daca nu jucam asa: fie: insa atunci trebuie sa ai o gama larga de variante pentru practicarea unui fotbal pozitiv. In privinta mercato, la fel, se putea mult mai bine.
Ce as puncta eu: Chiar sa ai oameni de banda adecvati: 3-5-2 tot nu e bun pentru fotbal de posesie. In conditiile unui adversar calitiativ nu-i deloc tacticapotrivita. Dupa cum spuneam, dublaj in flanc stiu toti si pentr asta opteaza majoritatea echipelor. Chiar sa ai pe cineva extrem de abil, chiar si lui dupa ce a trecut de mijlocasul lateral , ii va fi greu sa treaca si de fundasul lateral. Nimic de zis, ar fi un plus sa avem doi oameni intradevar de banda (atat cu centrari cat si cu abilitati tehnice, si as adauga si explozie) insa sunt echipe care au deja acesti jucatori. Daca e asa grozav sistemul, de ce nu joaca nimeni 3-5-2? Sa stam si sa gandim bine. Ce jucam noi cu Lippi era 5-3-2. De altfel si acest 3-5-2 porneste de acolo, aici cei doi laterali fiind urcati din start la nivelul celorlalti mijlocasi. Insa pe ambele faze sunt atatea puncte vulnerabile. Pe aparare nu poti face un presing eficient fara sa te expui. Pentru a-ti reusi presingul ar fi nevoie sa ai ambii laterali avansati ceea ce in caz de dejucarea presingului te lasa in fundul gol pe ambele flancuri. Daca presezi doar cu unul dinte laterali, e prea simplu pentru adversari: o banala schimbare a partii si ti-au zadarnicit toate eforturile. Pe faza de constructie, atunci cand se pleaca de la nivelul centralilor, la fel. Daca pierzi mingea, din moment ce lateralii sunt ambii avansati iar ramai descoperit pe ambele flancuri. Cand diferenta e uriasa, poti juca oricum. dar cu cat diferenta scade si valorile se apropie, cu atat mai mult conteaza aspectul tactic si toate celelalte detalii: daruire, mentalitate, arbitraj, rezerve. 5-3-2 era excelent pe contre si din moment ce ai 3 centrali iti asigura densitate pe zona centrala. Iti sporeste siguranta. Dar asa si era tactica: 5-3-2. nu cu lateralii urcati din start la mijloc (3-5-2) ca pe faza de atac sa vorbim chiar de 3-3-4. Ar mai fi de spus si ca in acel 5-3-2 era Del Piero. un Del Piero insetat si poate in cea mai buna forma a lui. Un Del Piero plin de euforia si forta pe care ti-o da tineretea. Mai rapid decat e Tevez si indiscutabil mai tehnic ; Rememorez niste inscursiuni memorabile ale lui Ale, iti facea niste actiuni personale incitante, de fiecare data cauta driblingul, patrunderea si avea si-o finalizare de geniu. Cand se pornea inspre poarta, cel putin de primul adversar trecea de fiecare data si deseori nu se oprea doar acolo. Tevez e mai incisiz, mai intuitiv dar ca actiuni personale e departe de Del Piero sau de multi alti top playeri. Are apasul de partea sa grinta insa nu e genul de atacant care INDIFERENT DE ADVERSAR sa-ti dea incredere, sa stii ca nu conteaza cine e in fata lui, el tot nu poate fi oprit. Nu e genul de jucator care sa traga echipa dupa el, care sa poata schimba soarta unui meci care pare a fi pierdut. In momentul de fata, singurul care da aceasta impresie, care incearca si mai reuseste cate ceva, chiar si-atunci cand jocul echipei scartaie: Pogba. Doar ca din pozitia in care se afla, mijlocas central e mai usor pentru adversari sa-l blocheze, fie si prin fault. Bayern joaca si ei tot cu aparare in 3 si joaca stil ofensiv. dar atentie: ei joaca 3-4-3. Cu toate ca ii au pe excelentii Goetze// Ribery si Robben in flanc, chiar si ei tot folosesc un sistem care asigura dubaljul in benzi. Am vazut cu Roma: pe partea olandezului venea Lahm la invaluire iar pe partea lui Goetze era si Bernat.
Frați juventini sa fim realisti in europa nu putem sa concuram cu echipe gen real morbid ,varzelona ,psg ,bayern ,chelsea fiindca dupa scandalul farsopoli echipa pe care o iubim a incetat sa investeasca am avut un noroc imems cu vidal ,pirlo,pogba,tevez daca vrem performanta ne mai trebuie un top class la ora actuala unici pe care am reusi sa i aducem ar fi lamela sau jovetic insa sa aducem pe unul , tevez tine atacul singur , pirlo nu o mai duce nici in italia dar in CL , ogbonna out si aducerea unor benzi mai de doamne ajuta evra e mediocru la fel ca stephan , unicul mai bun e asamoah cam asta ar fi cu lotul insa problema cea mai mare este ca nu avem antrenor allegri e un antrenor bun pentru fiorentina sau lazio insa nu e de juve din cauza cui a plecat conte ? Din cauza conducerii , ce pretentii sa avem la cl daca nu investim in ritmul acesta o sa ajungem ca milanul si sincer nu inteleg daca avem bani de ce dracu ne zgarcim ?
Pentru mine 90% din vina se arunca asupra sistemului, asupra lui Conte si asupra fricii de schimbare din partea lui Allegri 🙂
3-5-2 este unul dintre cele mai pretentioase module posibile. Un 3-5-2 fara extreme este mai steril decat comentarile lui Garcia. Un exercitiu de imaginatie : avem 100mil euro la inceput de mercato , bani alocati doar pentru fundasi laterali … catre care ne indreptam atentia? Ne gandim la calitatile necesare pentru aceste posturi : viteza,sprint,rezistenta,abilitate la dribling,centrari bune si disciplina tactica. Cati jucatori oare exista cu aceste calitati ? Kolarov (erau si anumite zvonuri la un moment dat in legatura cu el) sau Jordi Alba pentru partea stanga , iar pe dreapta…Lahm , poate Zabaleta sau Lukasz Piszczek. Dar in momentul de fata Juventus ar fi un minus pt majoritatea dintre ei , dar macar incearca sa le faci o oferta , discuta , incearca sa gasesti jucatori noi…nu ramai la aceeasi doi care au dat randament doar in campionatul intern. Si daca nu reusesc chiar deloc…schimba cacatul asta de sistem. sunt N variante pe care le poti incerca.
Allegri trebuie sa-si ia cohones in mana si sa interniva daca vrea sa fie bine si pentru el si pentru echipa. Nu trebuie sa ai un doctorat in fotbal sa vezi ca suntem , din pacate, depasiti de situatie in Europa…ajunge! Schimba, misca, incearca, pierzi dar macar pierzi sper un viitor mai bun…
O semifinala de UCL i-ar aduca mai multa faima lui Allegri fata de cele 3 scudetto ale nervozatului ala , cel putin in ochii mei. Nu presiunea din campionat trebuie sa o simta ci aerul european din ce in ce mai rarefiat.
Nu avem nicio sansa in CL sa fim realisti , mie mie ciuda ca nu aducem jucatori de calibrul nostru , semifinala CL cu romulo ,evra ,pereyra ,morata? Morata mai e acceptabil insa restul sunt chiar sub nivelul lui lazio ,am auzit ceva zvonuri ca l am acontat pe xherdan shaqiri de la bayern sper sa fie adevarat cu el si cu readucerea lui zaza si berardi am avea o sansa insa sa trecem de grupe nu inteleg de ce marotta nu i a readus in vara pe berardi ,zaza si gabiadinni care chiar e jucator a , in fine fara achizitii de valoare o sa murim incet cat crezi ca o sa mai ramana pogba sau vidal daca nu o sa facem performanta si in CL ? In aparare avem cele mai mari probleme ogbonna e praf , barzagli e batran si pe benzi suntem pasta deci avem nevoie urgent de o extrema dreapta ,un om cu vâna in atac (zaza) alaturi de apache si un fundas central
SUnt de acord cu amendamentul ca Evra este un jucator de calitate daca il mai lasa varsta. La nationala inca se tine bine, la noi are inca probleme de adaptare. Pe Romulo sa il vedem intai inainte sa tragem concluzii, inca am asteptari de la el. Astept si eu trio-ul Zaza-Gabbiani-Berardi, desi nu cred ca putem sa ii aducem pe toti in vara. De acord cu Ogbonna si benzile in general, acolo e de lucru.