23 august 2015… Toată suflarea juventină aştepta cu sufletul la gură să vadă noua “minune de la Maglavit”, ultima finalistă din Champions League, apărută parcă de nicăieri… Nu mai puţin curioase erau şi competitoarele din Serie A, ȋn special milanistele, romanele precum şi cele din Napoli şi Florenta, sătule de atâta umilinţă câtă au ȋndurat ȋn ultimii 4 ani. Dar stupoare !!! La start a apărut o “umbră” de echipă, cu “capul” spart (prin retragerea lui Pirlo), cu un “picior” rupt (prin plecarea lui Tevez), cu leziune majoră la “coloană” (prin vânzarea lui Vidal), cu privirea ȋnceţoşată şi cam…ştirbă. Rezultatele le ştim cu toţii, Roma şi Napoli nepierzând ocazia răzbunării. Au urmat 10 etape de coşmar care i-au aruncat pe torinezi aproape de zona retrogradării. Dar ȋn ciuda dezastrului ce se prefigura, ȋncăpăţânatul Allegri, singurul care ȋncă mai credea ȋn steaua lui şi ȋn stelele lui Juventus, n-a stat degeaba. Cu “mână” de chirurg şi minte de şahist, a luat “bisturiul” şi s-a apucat de treabă: mai ȋntâi a făcut un “transplant” cranian, folosind “mecla” lui Pogba, nu cu rezultate majore imediate, dar ȋmbucurătoare; apoi a “implantat” o “tijă din titan” argentinian ȋn piciorul rupt, redându-i forţa şi precizia; a urmat apoi o “incizie” ȋn coloană cu “ser” marca Kedira şi “osatura” s-a ȋndreptat miraculos; a schimbat apoi “cristalinele” la ambii ochi (Mandzukic şi Zaza) şi a terminat treaba cu două “ȋmplanturi” de molari (Sandro şi Lemina), tocmai bune ȋn vederea derbyului “de la Mole” cu care a ȋnceput lungul proces de recuperare…
[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=Ou1mzFy7aT0″]
Şi Juventus a ȋnceput o luptă crâncenă pentru fiecare punct, urcând ȋncet dar sigur, loc cu loc ȋn ierarhia Seriei A, trebuind mai ȋntâi să le ia “faţa” echipelor din pluton, care simţiseră şi ele “miros de sânge” şi se gândeau că e momentul să dea lovitura. “Ghinion”, vorba unui “clasic” ȋn viaţă de pe plaiul mioritic. Ȋn schimb, acolo sus, ȋn faţă, Milan, Inter, Roma, Lazio, Napoli şi Fiorentina, uitând cu desăvârşire de Juventus, care ȋncă nu se vedea la orizont de nicio culoare, şi-o trăgeau gospodăreşte reciproc, ocupând cu rândul fotoliul de lider, fără să-şi dea seama niciuna că făceau de fapt jocul torinezilor, nereuşind nici una desprinderea decisivă, semn că nici ele nu se simţeau prea bine. Ȋntre timp, “armata bianconeră” ajunse ȋn fine la poarta “cetăţii cu nobili” unde bătu cu putere… “Cine este?” ȋntrebară milaniştii care scoaseră capul pe geam. Când au aflat, era deja prea târziu…
[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=tph_fKp93Zw”]
Auzind zarvă la poartă, lazialii, morţi de curioşi şi ei, ieşiră afară să vadă ce se ȋntâmplă. Au avut aceeaşi soartă ca şi milaniştii. Era doar etapa a 15-a…
[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=xJVv1equ1LI”]
Ȋn etapa următoare, Fiorentina care ȋşi tot fâţâia fundul pe fotoliile de pe podium, de nu-i venea nici ei să creadă ce noroc a dat pe capul ei, s-a prezentat la Torino, cam temătoare după ultimile isprăvi ale bianconerilor şi nu s-a ȋnşelat, aceştia băgând-o de 3 ori cu fundul ȋn priză…
[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=CvJ2OTI6Hgg”]
Prin etapa 21, când Juventus ȋncepuse să le sufle ȋn ceafă celor din “grupul de elită”, veni rândul Romei să ȋncerce să stăvilească elanul juventin, devenit deja o spaimă printre competitoare, dar n-a fost să fie…
[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=WvHtQaBENS8″]
După meciul ăsta, cică multi atacanţi căutau să-şi upă picioarle ca să-şi pună ţije din titan… Ȋntre timp, napoletanii beneficiind de faptul că băieţii lui Max au ȋnceput să facă ordine prin Serie A, se cocoţară pe primul loc şi nu şi nu că ei nu mai pleacă nici morti de acolo că e tare bine. “Asta-i chiar culmea” exclamă indignat Giorgione… “Ia veniţi băi ȋncoace , că ȋnvăţul are şi dezvăţ, aşa ştiu eu de la tăticu”… Şi a avut dreptate. S-a lăsat cam greu dezvăţat, cei drept, dar n-a avut ce face. Era etapa numarul 25 şi Juventus trecea ȋn fine pe locul unu şi acolo a rămas spre uluiala generală…
[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=UznUq7lsf7o”]
Din acest moment lucrurile s-au precipitat, singura necunoscută ȋn “ecuaţiile” următoare fiind doar scorul. Ȋn etapa 27 s-a prezentat “la raport” Inter, cam fără tragere de inimă şi mai mult ca să nu piardă cu 3-0 prin neprezentare. S-au “tinut” bine, şi-au “furat-o” numai cu 2-0 şi au plecat mulţumiţi să-şi vadă de ale lor…
[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=bEd4zYb3Ct0″]
Ȋncepând cu etapa a 32-a, Juventus şi-a luat la “reexaminat” principalele rivale ȋncepând cu Milanul, constatând că ȋntre timp n-au ȋnvăţat nimic, doar puţin… handbal…
[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=CgwAHqSo0jU”]
Două etape mai târziu, a venit şi Lazio să “tragă” lozul cel mare. Deh, iarăşi necâştigător…
[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=_1cQ00v5KJ8″]
Ȋn fine, ȋn etapa 35 s-a terminat totul pentru toată lumea… Roma le-a tăiat “macaroana” napoletanilor, făcându-i să tremure acum chiar şi pentru locul 2, ȋn timp ce la Florenza Morata a ȋnscris golul care ȋi face iarăşi campioni pe torinezi, iar “Grande Gigi” confirmă faptul, printr-o ultimă “figură” care le-a luat cheful de viaţă gazdelor şi nu numai…
[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=zAboQGoXTXs”]
Ȋnsă de-a lungul celor 35 de etape scurse până acum, Juventus a mai avut un adversar, mult mai perfid decât restul, dar peste care a trecut cu acea nonşalanţă proprie numai marilor echipe. Acest adversar s-a numit arbitrajul… Dovada? Iat-o:
[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=-gW9XkRzkbM”]
Aşa s-a scris istoria celui de-al 32-lea (după unii), sau 34-lea (după adevăr) scudetto cucerit de Juventus care a demontat totodată şi una din legile lui Murphy care spunea că “ceea ce ȋncepe prost, se termină şi mai prost”. “Da, dar pentru alţii”, completă sarcastic Mister Max…
[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=qWNoJXDOqPw”]
Ar mai fi 3 etape, dar pentru mulţi nu mai contează. “Terminatorul” bianconero a făcut din nou praf Serie A…
[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=_Vg1ugUs4xY”]
Autor – Bebe Nicolaescu – Nicolleo
Un gând despre “GREU DE UCIS…”
Super articol!!!