Victorie! Acesta este adevaratul “derby d’Italia” si cea mai importanta partida pentru Juventus in competitia interna. Acesta este meciul care trebuie castigat cu orice pret si care genereaza ulterior o incredere de fier in propriile forte. Juventus a castigat si restul este istorie! Jocul nu a fost cel mai bun dar cui ii pasa? Am gresit din nou nepermis in aparare dar cine se mai concentreaza pe detalii? Am gresit nenumarate pase in zone periculoase si am platit pretul dar ce mai contreaza pe moment? Am invins Milan si se dovedeste din nou ca fara penalty echipa lui Allegri nu exista! Liderii se desprind si Juventus trebuie sa ramana printre ei. Daca vom repara inexactitatile flagrante din fata careului avem sanse pe toate fronturile si aceasta trebuie sa fie tinta noastra . Adversarii nu construiesc periculos decat rareori, insa propriile greseli sunt speculate la maxim si asta trebuie sa inceteze in vederea dublei cu madrilenii, decisiva pentru soarta in Champions League.
Buffon: 6
Golul lui Muntari vine intr-un moment neasteptat si executia il surprinde pe Buffon nepregatit. Se revanseaza insa la imensa ocazie a lui Robinho si salveaza cu un reflex de exceptie si la sutul lui Zapata.
Barzagli: 6.5
Matri nu se vede pe teren si este meritul exclusiv al lui Andrea. Gestioneaza bine toate fazele si il blocheaza bine si pe Robinho de cateva ori. La singura faza cand acesta ii scapa il ajuta Gigi Buffon.
Bonucci: 5.5
Pare mai nervos decat de obicei si nu ii mai reusesc nici incercarile de verticalizare. Devierea la golul doi al ghanezului Muntari devine clasica deja pentru nefericitul Bonnie si de asemenea cartonasul galben este gratuit intr-o disputa cu Robinho. Participa insa bine la jocul fizic si marcheaza strans atacantii adversi. E de inteles grinta si nervozitatea sa dupa meciul cu turcii, dar in exces dauneaza echipei.
Chiellini: 7
Cel mai bun in apararea noastra in duelurile unu-la-unu si cel mai decis in jumatatea lombarzilor. Apare cu un sut puternic in prima repriza, recupereaza sus mingii si marcheaza golul de trei puncte dupa executia magistrala a lui Pirlo. Meci de neuitat pentru Giorgione.
Padoin: 5.5
Este energic si combativ ca de obicei, dar putin inspirat si mereu stingher cu mingea la picior. Din pacate nu asigura o crestere valorica fata de Isla.
Vidal: 6.5
Inger si demon. El da tonul asaltului dupa golul milanez si impinge echipa in anumite faze, dar tot el ia decizii extrem de riscante si pierde baloane care pun Milanul in situatii bune in jumatatea noastra. Nu este in cea mai buna forma a sa, dar capacitatea de lupta, abnegatia si grinta il aseaza in prim plan ca de obicei. Are si idei bune, dar nu e la fel de decisiv ca de obicei.
Pirlo: 7 OMUL MECIULUI!
Iese la rampa exact atunci cand echipa avea mai mare nevoie si egaleaza cu o lovitura libera de maestru. Redevine liderul la mijlocul terenului si deseneaza din nou traiectorii ideale pentru coechipieri. Nu are marcaj om-la-om si asta ii da spatiul necesar de creatie. Este decisiv si la golul doi cu o noua lovitura libera de clasa reluata in gol de Chiellini dupa ce balonul a izbit violent bara transversala.
Marchisio: 6
Este jucatorul care a gresit cel mai putin la mijlocul terenului, dar si cel care se implica cel mai putin in jocul ofensiv. Este de multe ori invizibil si nu are nicio initiativa notabila. Constant insa in jocul bun de recuperare la mijlocul terenului. In urma unei astfel de recuperari in dauna lui Montolivo se naste golul lui Giovinco.
Asamoah: 5.5
Are o actiune periculoasa incheiata cu sut central in prima repriza si cam atat. Nu aduce pericol in banda si este usor de intuit unicul sau dribling in viteza.La primul gol al conationalului Muntari este cel care il scoate din offside pe acesta printr-un plasament dezastruos.
Tevez: 6.5
La fel ca si Vidal compenseaza jocul mai putin reusit decat de obicei cu un efort deosebit si disponibilitate de a ajuta manevra de constructie. Se lupta cu toti adversarii, obtine lovituri libere foarte utile, avertismente pentru oamenii de marcaj si poate merita si un penalty la intrarea dezordonata a lui Constant.
Quagliarella: 5.5
Nu mai este atacantul de gol din ultimele meciuri si nu face o partida prea reusita. Iroseste mingii si este lipsit de clarviziune.
Giovinco: 6.5
In sfarsit o schimbare a lui Antonio Conte care decide un meci intr-un moment important! De la golul norocos al lui Giaccherini de anul trecut nu se mai intampla asta. Vine hotarat de pe banca si la prima faza mai periculoasa are o finalizare de clasa. Culca un adversar la pamant prin fenta in careul milanez si finalizeaza fara sperante pentru Abbiati. Acesta este momentul de descatusare pentru Juventus si in sfarsit Giovinco isi aduce aportul la castigarea unui meci. Si inca unul important!
Pogba: 5.5
Intra bine in meci in locul lui Padoin si tehnica sa sclipitoare il face din nou remarcat. Are foarte mare incredere in capacitatile sale, din pacate prea multa. Greseste flagrant si de neiertat la golul doi al lombarzilor si este deposedat la marginea careului intr-un duel inutil cu 3 jucatori ai lui Milan. Urmeaza o actiune direct perpendiculara pe poarta si golul. Astfel de momente sunt singurele care amintesc de varsta reala a lui Paul si francezul trebuie sa lucreze mult la capitolul inteligenta tactica.
Llorente: ?
Insuficient pentru notare.
Din perspectiva campionatului conteaza doar punctele, dar jocul sufera si asta se observa. In lipsa lui Lichtsteiner nu gasim jucatori siguri nici macar pe manevra defensiva, unde elvetianul este imperial. De a ataca din aceasta zona nici nu poate fi vorba si aglomeram permanent in centru. Un 3-5-2 orfan de benzi este precum un avion fara aripi. Se deplaseaza inainte, dar nu zboara! Daca magicianul Pirlo nu creeaza ceva si Tevez sau Pogba nu scot oameni din joc individual e foarte greu sa ne apropiem de finalizare. Pasele nu merg si se greseste enorm in fata careului de 16 metri, zona din care marile puteri ale Europei nu iarta. Antonio Conte are multe teme de gandire in perioada imediat urmatoare. Echipa nu prezinta inca prospetimea fizica ce caracteriza ultimele sezoane. Mai este timp insa pentru forma maxima si o asteptam cu interes. La rubrica “Omul Cavernelor” avem o mai veche cunostinta: Mexes! Francezul cu aspect efeminat prezinta un comportament grobian si il loveste intentionat pe Chiellini cu pumnul la o faza fixa in careul milanez. Iesirile nervoase ale acestui specimen neidentificat inca cu precizie sunt pedepsite tardiv de arbitru printr-un cartonas rosu pe deplin meritat. Nu stim inca ce a cauzat scurtcircuitul neuronului sau fictiv, dar este cert ca uneori ne cuprinde dorul de Montero.
