KEEP CALM si Cucereste Wembley-ul!

Povestea mea draga cititorule incepe cu a fost odata ca niciodata o legiune de centurioni romani, pe numele ei Juventus, condusi de un brav general, Maximus.

Insa povestea pe tărâm britanic începe de fapt acum aproape un an când centurionii își întâlneau din nou destinul pe data 3 /06/ 2017 D.C, in Britania de vest, pe tărâm galez, iar în fata lor se afla o cohorta de spanioli condusa de un fost centurion care a întors armele cu multi ani înainte si devenise generalul lor.

Bătălia din 3 Iunie era în culminarea multor batalii purtate de ambele armate în decursul anului 2016/17 D.C, iar legiunea romana se dovedise cu adevarat invincibila datorita iscusinței generalului sau și vitejiei fără de egal a ostașilor săi în drumul lor către trofeul mult râvnit, Cupa Campionilor.

Lupta de pe arena galeza Cardiff a fost egala pana cand in noaptea decisiva premergatoare atacului final, se spune, un alt brav centurion a intors armele impotriva legiunii sale. Avea sa aibe efectul calului troian iar rezultatul bataliei? It was a blood bath!

Britania rămânea teren interzis pentru generalul Maximus și bravii săi centurioni, iar trofeul cel mai de preț din lume, „la coppa dalle ‘grandi orecchie'”, rămânea un vis interzis…

Dar viata este cu adevarat surprinzatoare, iar dupa infrangere centurionul a dezertat, insa ceilalti bravi centurioni au ramas alaturi de Generalul lor si mai ales legati de dragostea profunda pentru Legiunea Juventus.

Si iată ca povestea noastră ajunge la ziua de azi  7.03.2018 D.C, iar în fata legiunii Juventus, în drumul lor către cucerirea celui mai de preț trofeu, se aflau cei mai iscusiți luptători bretoni conduși de un general argentinian.

Dar poate te întrebi oare cum as putea relata astfel de evenimente? Ei bine, pentru ca povestitorul a fost acolo, minut de minut, șarja după șarja.

Alături de mine sa susțină Legiunea Juventus erau și  membrii ai legiunii Gemina venita tocmai din teritoriile dacice: Costi, Alin, Bogdan, Vlad, Zsolt, Marius, Alex toti ei alaturandu-se noua celor delegați pe tărâm britanic,  Andrei, Florin, George și subsemnatul.

Alături de noi, alți 5000 de susținători romani din multe alte Legiuni, cu toții încercând sa ținem piept incurajărilor a peste 80.000 de suflete bretone.

Revenind la bătălie, se purta pe arena legendara, Wembley, nicicând cucerita în 120 de ani de istorie ai acestei Legiuni, s-a dovedit a fiind cu adevarat epica, Gigi, Giorgione, Andrea și ceilalți ținând piept șarjelor necontenite ai luptătorilor bretoni, flancul drept fiind cel ales de generalul argentinian ca punct slab al organizării legiunii romane.

Acolo a fost aruncat un băiat fără de plămâni de peste mari și tari din îndepărtatele meleaguri ale Asiei pe numele sau Son, dar deși am pierdut oameni buni pe flancul drept,  a rezistat pana la apusului soarelui.

Maximus, un general des contestat de către imperiul roman și ai săi politicieni, avea însa doi ași în mâneca, un elvețian și un islandez de origini africane. Planul era pregătit iar fiecare centurion știa cu cea mai mare exactitate ce avea de făcut pentru a întoarce destinul bătăliei conduse pana atunci de bretoni.

Dimineața a venit, iar șarjelor bretonilor au continuat cu aceeași vehementa, însa Maximus, „con molto halma”, așteptând momentul potrivit a mutat decisiv, trimițănd elvețianul și islandezul sa atace în flancuri iar astfel sa prindă pe picior greșit întreaga organizare bretona, lucru de altfel reușit iar loviturile decisive au fost realizate cu multa iscusința de către cavaleria argentiniana, ușoara și nu numai, Paulo si Gonzalo.

Astfel arena Wembley capitula în mai putin de 5 minute și se închina în fata legiunii Juventus! 

Wembley era BIANCONERA!

FINO ALLA FINE FORZA JUVENTUS!

P.S. RIPOSA IN PACE CARO DAVIDE!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *