Adevaratul derby d’talia, adevaratele emotii ale unei partide cu inalte conotatii sportive si nu numai. Atat in Europa cat si in Italia Juventus si Milan au reprezentat de-a lungul timpului superlativele in absolut. Chiar daca Serie A si-a pierdut mult din sclipirea de odinioara si Milan e departe de echipa ce infiora Europa, rivalitatea ramane si spiritele sunt exaltate pana la un nivel maxim. De asemenea Duelul Allegri – Inzaghi a tinut prima pagina a ziarelor din peninsula ca preambul al marii confruntari. Era de asteptat sa vedem un Milan euforic si plin de atitudine, o echipa cu emfaza ofensiva si dorinta de revansa dupa un sezon esuat. Meciurile cu Lazio sau Parma aratasera noua tendinta si o atitudine pozitiva a elevilor lui Inzaghi. Juventus nu este insa adversarul tipic din Serie A , ci campioana suprema a ultimelor 3 editii. In abordarea meciului de catre lombarzi s-a vazut teama si Milan a facut pasul inapoi. Nu a controlat meciul niciodata si s-a gasit deseori in incapacitatea de a iesi din propria jumatate. Pressingul sus tipic Allegri a facut inca o victima si neobositul Carlos Tevez a semnat din nou golul victoriei mai mult decat meritate a bianconerilor.
Buffon: 6.5
Scenariu similar cu cel din ultimile partide. Este putin intrebuintat de adversari dar atunci cand se impune o interventie vitala Gigi iese la rampa. Scoate lovitura de cap inselatoare a lui Honda la centrarea lui Muntari si inca 3 puncte decisive i se datoreaza. Eroul Buffon mai are inca mult de spus!
Caceres: 6
Iese din pacate accidentat dupa doar o jumatate de ora. In putinul timp avut la dispozitie se achita excelent de atributele defensive si il anihileaza total pe El Shaarawy. Presteaza acelasi joc plin de eleganta tehnica in preluari si pase, inteligenta tactica si daruire exemplara.
Bonucci: 6.5
Interventii sigure si buna implicare ofensiva. Salveaza din nou in pozitie de ultim fundas si carcotasii sunt nevoiti sa astepte alta oportunitate pentru a-l pune din nou la zid. I s-ar putea imputa ratarea dupa pasa inteligenta a lui Marchisio, dar principala sa indatorire e defensiva, nu golul. O singura rugaminte, Bonnie! Stai departe de balon la loviturile libere! Multumesc!
Chiellini: 6
Departe de cea mai buna forma a sa. Isi repara in ultima clipa o gafa in fata lui Menez si il pierde din marcaj pe Honda la cea mai mare ocazie a Milanului. In rest se impune fizic fara a fi pus in dificultate prea tare de adversarii preocupati sa se apere aglomerat.
Lichtsteiner: 5.5
Alearga si…atat! Reuseste 2-3 driblinguri halucinante pentru abilitatile sale la un moment dat, dar din pacate rateaza total continuarea fazei printr-o pasa a la Lichtsteiner in adversar. Lasa mereu impresia ca depune toata energia vitala in timpul sprintului si ajunge epuizat si fara precizie in fata portii. Are noroc si De Sciglio nu prinde nici el un meci notabil. Flanc mort tot meciul.
Pereyra: 6.5
Sunt momente cand aminteste de Vidal si asta place. Combativ si mereu o optiune la pasa, argentinianul isi trece in cont si doua ocazii bune cu finalizari notabile, una putin peste poarta si cealalta parata de Abbiati dupa o combinatie cu Llorente. Consistent si bun recuperator, poate fi o varianta optima pentru banca de rezerve.
Marchisio: 6.5
Orice incercare de contra a Milanului din repriza a doua se opreste la el. Taie din fasa fiecare intentie de constructie printr-o pozitionare deosebita si un travaliu fantastic. In prima repriza rateaza de putin deschiderea scorului la un sut superb in bara si inventeaza si o pasa a la Pirlo pentru un Bonucci pripit la finalizare. Bun meci pentru Principino!
Pogba: 6.5
Se joaca poate prea mult cu mingea si desi tehnica fina il evidentiaza de fiecare data ar putea fi mai concis atat la finalizare cat si la ultima pasa. Dar cum un top-player ramane top player indiferent de circumstante, tot el gaseste assist-ul castigator dintre doi adversari. Parteneriatul sau cu Tevez aduce mereu satisfactii si talentul nativ face toti banii. Si nu ma refer la banii care s-au platit pe el! Polpo e din nou decisiv.
Asamoah: 6
Din nou in banda din pacate si din nou aceeasi evolutie medie. Apare pe ambele faze si creeaza uneori superioritate fara a reprezenta un pericol real pentru milanezi si fara a gasi pasa sau centrarea de calitate. Impinge jocul si face parte din meacanismul de pressing al lui Juventus, dar nimic mai mult. Si ce frumos ii statea in mijloc in Champions League!
Tevez: 7 OMUL MECIULUI!
Mai mira pe cineva? Mereu la datorie, este solutia castigatoare si de aceasta data. Faza golului reprezinta esenta carierei lui Carlos Tevez. Se lupta cu fundasii milanezi si cade pe gazon imediat ce Pogba primeste pasa, apoi se ridica fulgerator cu o vointa de fier si gaseste spatiul in spatele liniei defensive lombarde printr-un sprint magnific, primeste pasa francezului si inscrie calm pe langa un Abbiati deja condamnat. CHAPEAU, maestre!
Llorente: 6
Este punctul fix de care echipa are nevoie in momente de posesie pasiva si fara idei. Il pune in pozitie foarte buna de sut pe Pereyra in prima repriza si rateaza de putin golul la interventia eroica a lui Abbiati dupa o preluare de manual de-a sa in careul milanez. In repriza secunda se stinge si da senzatia ca trebuia schimbat.
Ogbonna: 6
Intra in locul lui Caceres si se achita bine de sarcini. Daca este implicat in dueluri fizice e greu de batut. Cum Milan nu a creat pericol decat sporadic pe final nu este pus in dificultate. Meci sigur al sau si in sfarsit isi arata utilitatea pentru echipa. De remarcat ultima faza a meciului cand este faultat la o centrare periculoasa intr-un careu supraaglomerat cu atacanti milanezi si gaseste totusi puterea sa respinga.
Vidal, Romulo: ?
Insuficient pentru notare.
Allegri si-a invins fostul elev si Juventus merge mai departe ca o adevarata campioana. Patru goluri marcate si niciunul primit dupa 3 partide din care doua deplasari. Iata un palmares foarte bun pentru inceputul Serie A, la care se adauga victoria din Liga, tot fara gol primit. Daca se spunea ca Allegri nu are niciodata debuturi pozitive iata ca Juventus il ajuta sa isi repare palmaresul personal. Milan si-a aratat limitele in fata unui adversar superior si Juventus a condus ostilitatile 90% din meci. Chiar daca deseori vedeam aceeasi posesie pasiva neproductiva din perioada lui Conte, nici Milan nu oferea nimic fotbalului si nu ne-a pus decat de 2 ori in pericol. AM avut si mingea si ocaziile cele mai mari si victoria a venit ca un deznodamant logic. Orice victorie in “adevaratul derby d’talia” este motiv de bucurie si in acest weekend avem ce sarbatori. Forza Juventus!
