Seara de 11 iulie 1982 a fost momentul magic al carierei acestui excepţional fotbalist, Marco Tardelli. În faţa unei asistenţe de 90 000 de spectatori aflaţi pe celebrul stadion Santiago Bernabeu, se disputa finala CM de Fotbal dintre Italia şi Germania de Vest. În minutul 68, Marco a înscris golul numărul doi care a descătuşat Squadra Azzura, netezindu-i drumul spre victorie… S-a terminat 3-1, iar Tardelli a ridicat deasupra capului Cupa Mondială, la câştigarea căreia a contribuit decisiv, alături de alţi şase juventini: Zoff, Scirea, Gentile, Cabrini, Rossi şi Causio.
[youtube id=”ogXP4svgsq8″ width=”620″ height=”360″]
Tardelli s-a născut la 24 septembrie 1954 în localitatea Capanne de Careggine situată pe pantele estice ale Alpilor Apuani. Ţi făcut debutul în fotbal la San Marino di Pisa, apoi din 1972 a ajuns la echipa mare a Pisei în Serie C1. În sezonul 1974-1975 a trecut în Serie B la Como, unde a contribuit la promovarea acesteia în Serie A. Imediat a fost remarcat de nu mai puţin şase echipe, începand o adevarată bătpălie pentru achiziţionarea lui Marco. Inter a pus la bătaie peste 1,5 miliarde de lire şi se părea că lupta se sfârşise, mai ales că în presă aparuse deja o fotografie cu Tardelli şi Fraizzoli, preşedintele nerazzurilor.
Dar, lovitură de teatru: o săptămână mai târziu, Juventus, care stătuse în expectativă, anunţa transferul-bombă al tânărului Marco (21 de ani), pentru numai… 950 milioane de lire. Secretul a fost dezvăluit de însuşi Boniperti, preşedintele lui Juve: plata s-a făcut integral la semnarea contractului şi astfel Juventus a dat una din cele mai mari lovituri ale anilor ’70 în materie de transferuri.
Cu acea ocazie, Tardelli spunea: “Pentru mine a fost un vis devenit realitate; sigur, jucasem deja ca profesionist în Serie B, dar Juventus este Juventus, era şansa vieţii mele să fiu acolo.”
Debutul în tricoul bianconero a avut loc la data de 27 august 1975 cu ocazia meciului de cupă, Taranto – Juventus 0-2. Au urmat 10 sezoane ca titular incontestabil în apărare cu excepţia sezonului 1979-1980 când din cauza unei accidentări a jucat în numai 18 partide. În această perioada, şi-a trecut în palmares tot ce se putea câştiga: 5 titluri de Campion naţional (1977, 1978, 1981, 1982 şi 1984), 2 Cupe naţionale (1979 şi 1983), Cupa UEFA (1977), Cupa Cupelor (1984), Supercupa Europei (1984) şi Liga Campionilor, pe atunci numită Cupa Campionilor Europeni, o denumire mai clasică, şi totodată mai romantică (1985). După 259 de partide în Serie A în care a înscris 35 de goluri, plus alte cateva zeci în cupele europene, s-a transferat la Inter pentru două sezoane (1985-1987), apoi la St. Gallen, într-o ultimă aventură ca fotbalist.
[youtube id=”6WswigA9Zns” width=”620″ height=”360″]
În naţionala Italiei, a activat în perioada 1976-1986, evoluând în 81 de partide în care a înscris 6 goluri, câştigand, cum spuneam, titlul de Campion Mondial în Spania (1982).
Din 1988, şia început cariera de antrenor la mai multe echipe din Serie A (Como, Bari, Cesena, Juventus, Inter), dar şi la Nationala B a Italiei cu care a câştigat medalia de aur la Jocurile Mediteraneene din 1997. În 2000, în calitate de antrenor al Naţionalei U21, a câştigat titlul de Campion European, iar din 2008 a plecat în Irlanda ca adjunct al lui Trapattoni la naţionala acestei ţări.
Astăzi, când se apropie de 60 de ani, Marco poate fi mândru de cariera sa pentru că a slujit cu credinţă atât echipa lui de suflet, Juventus, cât şi naţionala azzuro, contribuind din plin la îmbogăţirea vitrinelor lor cu trofee. Iar peste ani şi ani, cei ce vor păşi în templul fotbalului torinez, vor descoperi o stea pe care scrie: MARCO TARDELLI…
[youtube id=”JWB3qFhFvVI” width=”620″ height=”360″]
