Puţini ştiu că antrenorul de succes de azi, Fabio Capello, a fost jucător la Juventus şi încă unul de succes. Dar şi mai puţini cunosc faptul că marile realizări ale carierei lui se datorează antrenorului şi mai puţin jucătorului de fotbal…
S-a născut la 18 iunie 1946 în orăşelul San Canzian d’Isonzo, regiunea Friulli-Venezia Giulia. A început fotbalul în localitatea natală, în echipa cartierului, până când, în 1962, a fost descoperit de antrenorul Paolo Mazza care l-a luat la tineretul echipei SPAL din Ferara. Doi ani mai tarziu, la 29 martie 1964, a debutat la echipa mare, pe atunci aflată în Serie A, contra Sampdoriei, meci pierdut 1-3. Prestaţiile sale bune au fost repede remarcate de echipele fruntaşe din peninsula, drept care în 1967 a fost cumpărat de Roma cu 260 milioane de lire, în tricoul căreia a evoluat până în 1970 (62 de meciuri, 11 goluri) şi a obţinut primul trofeu din carieră: Cupa Italiei în 1969.
Dar adevărata consacrare a cunoscut-o la Juventus, club la care a activat ca mijlocaş timp de 6 ani (165 de partide, 27 de goluri) şi cu care a reuşit să devină de 3 ori campion al Italiei (1972, 1973, 1975).
Pe 13 mai 1972, a debutat şi la echipa naţională (contra Belgiei), sub culorile căreia a disputat 32 de partide şi a marcat de opt ori, până în 1976. Cel mai bun meci în tricoul azzuro l-a făcut pe 14 noiembrie 1973, când Italia a învins pentru prima oară Anglia pe Wembley, graţie golului lui.
În 1976, a plecat la marea rivala, AC Milan, unde a rămas 4 sezoane (65 de partide, 8 goluri) şi unde a câştigat ultimele trofee ale carierei de fotbalist: Cupa Italiei (1977) şi Campionatul (1979). În 1980, şi-a pus ghetele în cui şi a început o carieră şi mai de succes, aceea de antrenor.
A început la Milan Primavera (1982-1986), unde a câştigat primul trofeu de pe bancă, în 1985. A trecut apoi la echipa mare rossoneră (1986-1987), apoi a revenit în perioada 1991-1996 şi în 1997-1998, unde a cunoscut consacrarea deplină ca tehnician, datorită numeroaselor trofee obţinute: 4 titluri de Campion (1992, 1993, 1994, 1996), 3 Supercupe ale Italiei (1992, 1993, 1994), Liga Campionilor (1994), Supercupa Europei (1994). În sezoanele 1996-1997 şi 2006-2007, a antrenat pe Real Madrid, cu care şi-a adăugat în palmares 2 campionate ale Spaniei.
Între 1999-2004, a antrenat AS Roma, cu care a câştigat “doar” două trofee: un Scudetto şi o Supercupă internă, ambele în 2001. În 2004, a preluat pentru două sezoane echipa unde a cunoscut consacrarea, Juventus Torino, cu care a câştigat un campionat mai apoi retras de federatie, din cauza “scandalului Calciopoli”.
În 2007, Federaţia Engleză de Fotbal i-a propus să preia naţionala Angliei, post pe care l-a menţinut cinci ani, când a trecut la cârma Rusiei, unde îl găsim şi la ora actuală şi cu care are rezultate foarte bune, în aceste preliminarii pentru turneul final din Brazilia.
Tot ca antrenor, Capello a mai câştigat şi câteva trofee individuale: “Panchina d’oro” (1992, 1994, 2001) şi “Antrenorul anului” (2005).
Pentru prodigioasa sa cariera, atât ca jucător cât şi ca antrenor, Juventus Torino i-a acordat, în semn de recunoştinţă şi recunoaştere, o stea pe noua arenă a clubului.